Evaluare utilizator: 2 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

Index articole

3. ANALIZĂ

3.1. Date generale.

Pentru determinarea cât mai precisă a orientării corpului, am considerat toate cele 16 direcţii cardinale clasice (Fig. 3a): N (348o45’ – 11o15’), NNE (11o15’ – 33o45’), NE (33o45’ – 56o15’), ENE (56o15’ – 78o45’), E (78o45’ – 101o15’), ESE (101o15’ – 123o45’), SE (123o45’ – 146o15’), SSE (146o15’ – 168o45’), S (168o45’ – 191o15’), SSV (191o15’ – 213o45’), SV (213o45’ – 236o15’), VSV (236o15’ – 258o45’), V (258o45’ – 281o15’), VNV (281o15’ – 303o45’), NV (303o45’ – 326o15), NNV (326o15’ – 348o45’), împărţind arcul de cerc de 360o în 16 segmente egale, de 22o30’ (după Sîrbu 2003, 34-35, adaptat).

Din totalul de 379 morminte (fără M 356, descoperit în marginea aşezării), pentru 36 morminte (9,50%) nu se cunoaşte orientarea, având, astfel, un lot de 343 de morminte pentru care avem date privind aspectul care ne interesează (Anexă).

Pentru analiza noastră am considerat, la un loc, atât mormintele cu scheletul depus întins pe spate, cât şi pe cele cu scheletul depus întins sau chircit pe dreapta, pe stânga sau pe burtă. Am ales să procedăm în acest fel, în cadrul acestei prime re-analizări a cimitirului de la Cernica, deoarece nici inventarul mormintelor şi nici puţinele suprapuneri nu oferă suficiente argumente pentru o datare diferită a mormintelor în funcţie de poziţia de depunere a scheletului.

Un prim pas a fost să vedem care este ponderea fiecărui sector cardinal spre care au fost orientate mormintele (fig. 4a). Se poate observa că majoritatea covârşitoare a mormintelor au o orientare spre V, urmând, ca număr, cele orientate spre VSV şi VNV. Calculând modul pentru seria de valori dată de orientările calculate în grade, am putut observa că există două direcţii pe care au fost orientate câte 12 morminte. Acestea sunt V 262o şi V 265o. Următorul

grup este format din trei grupări de câte 11 morminte pe direcţiile V 280o, V 275o şi VSV 246o. Aceste valori ne arată că lotul este destul de omogen. Chiar dacă există două moduri (primele două grupe de câte 12 morminte), valorile reprezentate de acestea sunt foarte apropiate (262o şi 265o), astfel încât nu alterează aspectul de omogenitate al şirului de valori (Fig. 5).

3.2. Rezultatele reluării analizei arheo-astronomice.

Dintre cele 343 de morminte pentru care avem date privind orientarea, 315 (91,84%) se încadrează în arcul descris de soare la apus, între solstiţiul de vară şi cel de iarnă. Un aspect interesant este acela că mormintele care ies din zona arcului descris de soare la apus se grupează spre sud, cu o singură excepţie (M 208 la VNV 314o) (fig. 5, 6).

Aceste date, pe de o parte, ar susţine afirmaţiile lui I.C. Sângeorzan privind o orientare solară, cu diferenţa că procentul mormintelor care se înscriu în arcul solar este mai mic şi că este vorba despre oscilaţia soarelui la apus şi nu la răsărit. Pe de altă parte, afirmaţia sa privind similitudinea dintre orientarea mormintelor de la Cernica şi orientarea altor morminte Boian (nespecificate) nu este susţinută de datele concrete. Mormintele de la Sultana – Valea Orbului (considerate ca aparţinând tot fazei Bolintineanu a culturii Boian) erau orientate predominat către SE (orientare calculată de către noi pe baza desenelor şi coroborată cu datele publicate: Şerbănescu 2002; Şerbănescu, Androne 2003; Şerbănescu, Androne, Soficaru 2004; Şerbănescu, Soficaru 2005; 2006; Şerbănescu, Comşa A., Mecu 2007; Şerbănescu et alii 2008).

Mormintele de la Popeşti (cultura Boian, fază neprecizată) oscilau între NE şi ESE, 50% dintre ele fiind spre ENE (orientare calculată de noi pe baza desenelor; Şerbănescu 1999, fig. 2). La Vărăşti mormintele Boian din marginea aşezării (faza Giuleşti sau faza Vidra) oscilau între NNE şi ESE, însă cel mai compact lot era orientat spre NE (Comşa E. 1974a, 206-211). La Radovanu – La Muscalu (faza de tranziţie spre cultura Gumelniţa), mormintele din cimitir erau orientate predominant spre E şi ESE, ca şi cele din aşezare. Această afirmaţie, însă, trebuie nuanţată. Mormintele orientate predominant spre E conţineau schelete depuse în poziţie chircită, pe partea stângă. Tot aici, în cimitir, există două schelete depuse chircit pe dreapta, a căror orientare este spre SSV şi VSV (Comşa E. 1998). Această bipolaritate, care face ca privirea defunctului să fie în mod unitar orientată aproximativ spre S, apropie cimitirul de la

Radovanu de orientarea specifică culturii Gumelniţa (Kogălniceanu 2001). Dacă privim problema orientărilor prin prisma unui alt posibil reper terestru, şi anume aşezarea, atunci putem sublinia şi faptul că mormintele din cadrul cimitirului de la Radovanu erau orientate predominant cu craniul spre aşezarea localizată la E de cimitir (cu excepţia celor două morminte cu scheletul chircit pe dreapta) (Comşa E. 1990, fig. 29). Aceste orientări ale mormintelor din alte cimitire Boian ne indică următoarele lucruri. În primul rând, faptul că există câte o orientare specifică fiecărui cimitir în

parte, ceea ce denotă clar intenţionalitatea gestului. Pe de altă parte, aceste cimitire diferă între ele din punctul de vedere al orientării predominante, ceea ce ne sugerează că teoria orientării solare ar trebui abordată cu mai multă prudenţă.

3.3. Rezultatele analizei spaţiale. Pentru început, ne-am propus să adăugăm analizei orientărilor şi o altă perspectivă, prin reprezentarea pe planul necropolei a mormintelor prin săgeţi corespunzătoare orientărilor consemnate arheologic; mormintele reprezentate prin puncte sunt cele pentru care nu a putut fi determinată orientarea (Fig. 7). La o primă vedere se pot constata anumite specificităţi zonale, atât pe cele două concentrări (din nord şi sud) (Fig. 4b, 7), cât şi în interiorul acestora.

Fără a ne grăbi să tragem concluzii, se pot, totuşi, sesiza diverse zone din cadrul cimitirului în care orientările mormintelor sunt foarte apropiate. Pentru început, am analizat grafic cele două grupări (Fig. 4b, 7). Deşi direcţia principală este vest în ambele, direcţia secundară în cea nordică este sud-vest, iar cea în cea sudică este nord-vest. Acest fapt este evidenţiat şi prin calculul mediei aritmetice. Astfel, dacă media tuturor mormintelor cu orientări (343) este de 264°, între mediile celor două concentrări apar diferenţe notabile, însumând 14°: 257° în cea nordică (164 morminte) şi 271° în cea sudică (178 morminte); diferenţa de un mormânt este dată de M 108 bis, care nu a putut fi localizat pe plan.

Diferenţele dintre orientările mormintelor din cele două concentrări nu se opresc aici. Astfel, dacă orientările, considerate în ansamablul necropolei, cunosc o variaţie inclusă în intervalul 166°-314° (Fig. 3b), în cazul concentraţiei nordice intervalul este de 166°-305° (Fig.3c), iar în cel sudic de 193°-314° (Fig. 3d). Faptul că diferenţele se localizează la capetele intervalului evidenţiază o tendinţă de scădere ( cu -9°) pentru concentrarea nordică şi de creştere (cu +27°) în cea sudică.

Revenind la Fig. 7, putem observa că aceste diferenţe se materializează grafic printr-un fenomen spaţial interesant. Luând ca „reper” orientarea est-vest (adică 270°) şi prelungind imaginar direcţiile orientărilor se remarcă o tendinţă de intersecţie a acestora, „undeva”, în partea estică a necropolei. Pentru studierea mai detailată a celor prezentate mai sus am prezentat selectiv distribuţia mormintelor pe direcţiile (sectoare), enumerate la începutul prezentului subpunct. Din cele 16 direcţii, mormintele se limitează doar la 8: SSE (Fig. 8b), S (Fig. 8c), SSV (Fig. 8d), SV (Fig. 8e), VSV (Fig. 8f), V (Fig. 8g), VNV (Fig. 8h) şi NV (Fig. 8i). Pentru a avea o imagine de ansamblu, în Fig. 8a, am poziţionat şi cele 36 de morminte pentru care nu avem orientări. Tendinţa constată anterior se menţine, mai ales pe intervalul 191°15’-303°45’: concentrarea nordică „descreşte”, simultan cu „creşterea” celei sudice.

Analiza spaţială a continuat prin trasarea imaginară a unor „culoare” de 5 m lăţime nord-sud şi est-vest, în scopul surprinderii distribuţiei spaţiale a orientărilor mormintelor (Fig. 9). Reprezentând, în acest fel, pe plan orientările mormintelor am putut urmări, vizual, cum se grupează diferitele orientări. Au putut fi sesizate grupări compacte de morminte orientate spre V (direcţia predominantă în cadrul cimitirului), dar şi grupări compacte de 20 Alexandru S. Morintz, Raluca Kogălniceanu morminte orientate spre VSV sau spre VNV. Acestea din urmă grupuri, de mai mici dimensiuni, ocupă zone diferite din cadrul cimitirului: cele orientate spre VSV zonele de nord şi de vest, iar cele orientate spre VNV zonele de sud şi de est. În unele cazuri au putut fi sesizate chiar şi şiruri de morminte orientate în aceeaşi direcţie.

Pentru fiecare casetă de 5x5 m rezultată am notat numărul de morminte aflate în interior (Fig. 10a). Numărul acestora variază de la 1 la 7. Tendinţele de concentrare confirmă existenţa celor două grupări. Se poate observa cum numărul de morminte din fiecare casetă este mai mic (câte unul sau două) în zona centrală a cimitirului şi spre periferia nordică şi sudică a acestuia. Casetele cu cele mai multe morminte sunt grupate spre centrul celor două concentrari mari de morminte care alcătuiesc cimitirul.

O altă încercare a constat în surprinderea uniformităţii orientărilor, prin notarea, în fiecare casetă, a numărului de direcţii (fig. 10b). S-a putut, astfel, observa că, deşi există casete cu căte şapte morminte, iar numărul direcţiilor de orientare atestate este de opt, în nici una dintre casete nu se găsesc mai mult de trei direcţii diferite de orientare. În general, numărul direcţiilor de orientare este de una sau două. Această observaţie ne permite să afirmăm că orientarea mormintelor este supusă unor norme legate de organizarea internă a cimitirului.

Ţinând cont de faptul că pe orientarea est-vest (270°) este majoritară, am încercat, apoi, surprinderea distribuţiei spaţiale a orientărilor, trecând cu + pe cele mai mari de 270° şi cu minus pe cel mai mici de 270° (fig. 10c). S-a putut, astfel, observa cum în cadrul necropolei se coagulează diverse grupări de morminte cu tendinţe similare de orientare, ceea ce completează observaţiile de mai sus. Concluzionând, pe baza celor prezentate în acest subpunct, noi credem că existenţa unei legături cauzale între orientarea mormintelor şi poziţia acestora în cadrul necropolei poate fi considerată cel puţin o ipoteză de lucru.

3.4. Rezultatele analizei statistice (metoda χ2).

Pentru a adăuga un grad mai mare de precizie analizei noastre, am aplicat testul χ2 pentru două combinaţii de variabile, şi anume orientarea mormintelor în funcţie de coordonatele x şi y. Din punct de vedere al orientărilor mormintele au fost grupate pe direcţii cardinale, de la SSE la NV, rezultând opt grupe. Din punct de vedere spaţial, am grupat mormintele pe fâşii de câte 5 m. În primul caz le-am împărţit în 14 grupe, de la vest spre est (coordonata x), în al doilea caz în 28 de grupe, de la sud spre nord (coordonata y) (Fig. 9). χ2 calculat în urma asocierii orientărilor cu distribuţia lor spaţială de la vest spre est a fost de 287,3314. Comparând acest rezultat cu valorile din tabelele de distribuţie (http://www.medcalc.be/manual/chisquare-table.php), pentru 91 de grade de libertate, putem spune că sunt peste 99,9% şanse ca asocierea să nu fie una întâmplătoare, la un nivel de semnificaţie al testului de 0,001% (ceea ce în statistică este considerat drept un nivel de semnificaţie foarte mare) χ2 calculat în urma asocierii orientărilor cu distribuţia lor spaţială de la sud spre nord a fost de 271,7625. Comparând acest rezultat cu valorile din tabelele de distribuţie (http://www.medcalc.be/manual/chisquare-table.php), pentru 189 de grade de libertate, putem spune că sunt peste 99,9% şanse ca asocierea să nu fie una întâmplătoare, la un nivel de semnificaţie al testului de 0,001%.

În concluzie, aplicarea testului pentru cele două asocieri de variabile (orientarea mormintelor şi locul lor în cadrul cimitirului), a confirmat faptul că există o legătură între cele două elemente, care nu se datorează întâmplării. Valorile calculate pentru χ2 ne-au mai sugerat că această asociere este mai puternică atunci când considerăm o distribuţie a mormintelor pe axa vest-est, decât asocierea orientărilor cu o localizare a mormintelor pe axa sud-nord.

Deşi, din punct de vedere statistic, nu putem trage nici o concluzie privind direcţia acestei asocieri (care element îl determină pe celălalt), logica ne îndeamnă să considerăm că, în cazul de faţă, locaţia în cadrul cimitirului este cea care determină o anumită orientare şi nu invers.

Comentarii   
Guest
0 # Drumu astral al omului.Guest 08-02-2016 06:07
Specia umana a pornit in univers dela rasarit si sfirseste la apus, mai clar spus; in gradul 288 [54 +235=289]. Cei pozitionati spre gradu 261 au cunoscut ca in acest grad are loc prima inviere. In gradul 282 are loc cea dea doua inviere. Ceva adevar au cunoscut ei.
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat | Raportează către un administrator
Adaugă comentariu
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea articolelor si comentariului revine autorului acestuia.