Scris de Administrator Administrator

Categorie: Istorie Locala Istorie Locala

Creat: 01 Iulie 2009 01 Iulie 2009

Accesări: 10592 10592

Evaluare utilizator: 4 / 5

Cernica este satul de resedinta al comunei cu acelasi nume - Cernica. Acest nume este dat după numele marelui vornic al lui Mihai Viteazul - Cernica Știrbei, ctitorul Mănăstirii Cernica, acest nume fiind de origine slavă, derivat din cuvantul slav černo (negru). 

Mănăstirea Cernica a fost ctitorită după moartea lui Mihai Viteazul,  in timpul domniei lui Radu Șerban, in anul 1608. Cernica Știrbei împreună cu soția sa, doamna Chiajna au hotărât să refacă un vechi schit aflat pe această insulă, schit ce purta numele de Grădiștea Floreștilor. Mănăstirea va lua numele ctitorului, numindu-se Mănăstirea Cernica, iar mai târziu întreaga regiune se va numi Cernica.

Cernica (chirilică: Церница, pentru detalii click aici) este si denumirea a mai multor localitati din fosta Republica Iugoslavia, după cum urmează:

1. Cernica - un sat in Serbia, municipalitatea Varvarin cu un numar de 275 locuitori in 2002. Detalii click aici.
2. Cërrnicë - un sat in Kosovo. Detalii click aici
3. Cernica - un sat in Bosnia - Herțegovina. Detalii click aici

Hartile acestor localitati pot fi vazute mai jos.

De asemenea, tot in fosta Iugoslavie mai exista patru localitati denumite:

1. Cerno (negru) - este un sat din comuna Ljubuški, Bosnia și Herțegovina. Detalii click aici
2. Crnča (om negru) este un sat situat în comuna Ljubovija din vestul Serbiei. Satul avea o populație de 1.213 în 2002. Detalii click aici.
3. Crnča - un sat în comuna Bijelo Polje, Muntenegru. Detalii click aici.
4. Crnča - este un loc populat din municipiul Derventa , Republica Srpska , Bosnia și Herțegovina . Conform recensământului populației din 2013, în aceasta așezare locuiau 775 de locuitori. Detalii click aici.

In Romania exista satul Cerna, satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România. Aceasta localitate se afla la o distanță de 55 km V de Tulcea. De asemenea exista râul Cerna cu o lungime de 84 km,  izvorăște din Munții Godean și se varsă în Dunare la Orșova.

Din analiza etimologiei / originei numelui / cuvântului "Cernica", se constată ca acesta se compune din "Cerna" si sufixul "ica". Cerna este un cuvânt împrumutat din limba slavică sârbocroată și semnifică culoarea "negru". De asemenea cuvantul Cernica din limba sârbă se traduce în română: "mure", iar în limba rusă ( chernika- черника) acest cuvant inseamnă: "afine".

O alta origine posibilă a cuvantului Cerna, este cea de nume de familie, destul de răspândit in limba spaniola și anume Cerna.  In limba galiciană Cerna semnifică porecla pentru un individ dur, cu capul tare și de asemenea esența, partea centrală a lemnului din trunchiul și ramurile unui arbore.

In limba maghiară, cérna înseamnă ‘fir’, și de aici un nume profesional metonimic pentru croitor, iar in Cehă și Slovacă, cérna semnifică o poreclă, de la forma cehă a cuvântului  "černý", și cea slovacă "čierny" și care înseamnă  „negru”, „întunecat”. În limba bulgară Cerna înseamnă de asemenea "negru".

In dex cuvantul "cern" este definit ca si adjectiv: cern, -ă, cerni, -e adj. (reg., înv.) negru.

Vă prezentăm de asemenea și o altă interpretare / posibilă origine pentru toponimul Cernica (sursa articol: Vitalie Pastuh  - Originea unor toponime din România) după cum urmează:

"Cernica. Îl poartă un sat, un lac mare, o pădure, un râu și o mânăstire ortodoxă din județul Ilfov – toate situate într-o zonă străveche, populată încă în neolitic. Cernica e cuvânt rusesc (cu accentul pe a doua silabă), înseamnă afin – arbustul Vaccinium mirtillus. Afinul crește în păduri de conifere și în locuri mlăștinoase. Rușii au numit fructele de afin cernica din cauza culorii lor negre. Afinele înegresc mâinile și gura. Mlaștinile, smârcurile și turburile de lângă satul Cernica sunt teren propice pentru afin. De unde s-a luat la noi acest cuvânt slav? Pe vornicul Știrbei, care refăcuse acolo (la 1608) un schit vechi și l-a învestit cu pământuri, pădure, îl chema … Cernica. Nu e nume românesc. Ce/cine a fost acolo la începuturile toponimice: arbuștii de afin cu toponimele derivate – de lac, râu, sat – sau ambițiosul vornic Știrbei Cernica, ctitor de biserică, care a poftit ca totul în jur să-i poarte numele rusesc ce înseamnă afină?

În Moldova medievală, a mai existat un sat Cernica, lângă râulețul Berheci. Prin hrisov, Ștefan cel Mare îi confirmase satul lui Marcu Spătarul, la 15 octombrie 1491. Astfel am aflat despre satul Cernica din Moldova. Dar, de unde aici toponim rusesc?

Explicația mea. Deja în secolul al XII-lea, cnezatele vechii Rusy (pe atunci, statul Rusia și noțiune de rus încă nu exista) se aflau într-o îndelungată războire fratricidă. Fărâmițare feudală. Unii conducători învinși fugeau înficoșați și se asundeau prudenți peste hotarele cnezatelor slavilor răsăriteni. Înfrâns la 1144, cneazul Ivan Rostislavovici din or. Zvenigorod (Galiția) s-a ascuns cu un grup de oșteni de ai săi pe teritoriu non-slav – în or. Bârlad din Moldova, aflat atunci în sfera de interese a Imperiului Bizantin. De la locul refugiului – Bârlad,- acest Ivan a fost poreclit de vechii slavi estici Berladnic, adică bârlădean. Peste un timp, Ivan Berladnic a revenit la baștină, s-a implicat în alte bătălii dintre cnezatele rusiene. Iarăși înfrânt, nu s-a mai ascuns la Bârlad – loc știut deja de inamicii săi, ci în Grecia. Dar acolo, el și fiul său au fost otrăviți (1161). La noi, toponimele rusiene puteau fi aduse de către refugiații din cnezatele rusiene, începând cu secolul al XII-lea. Aceștea, cu timpul, au fost asimilați de populația băștinașă moldo-valahă."

Imagine: Vedere dinspre Caldararu / Balaceanca, spre intersectia cu Tanganu, langa dispensar, 1973.

Pentru mai multe imagini din aceea perioada click aici:

Festivalul filmului la sate. Glina, Balaceanca, Cernica. 1973

• Prec