Categorie: Opinii Opinii

Publicat: 01 Aprilie 2012 01 Aprilie 2012

Accesări: 7640 7640

Vă rugăm să evaluați Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5  

Continuam seria unor mini-analize economico-sociale ale Cernicai (click si Cernica- bogatie, neputinta si indiferenta (partea I) in care puneam accentul pe infrastructura  si pe grija fata de mediu inconjurator. Aminteam cu aceasta ocazie asfaltarea selectiva a unor drumuri si de  o posibila motivatie politica a alegerii drumurilor spre a fi asfaltate. Putem observa usor harta politica a comunei prin faptul ca anumite drumuri mai slab circulate si deci de mai putin interes au fost asfaltate in detrimentul altora, mai largi, si care deservesc zone mai intinse. De ce nu se asfalteaza toate ? De ce fondurile europene destinate dezvoltarii infrastructurii nu sunt accesate astfel incat intreaga comuna sa beneficieze de confort si civilizatie. Cum ar fi, distinsi consateni, ca, iesind din « batatura dvs » sa mergeti pe drumuri asfaltate, suficient de late astfel incat sa permita trecerea a doua masini si, (macar) a unei  biciclete in acelasi timp ? Ce ar fi daca aceste drumuri ar avea si

trotuar pe margine, ca sa nu mai vorbim de bancute in care batranii si nu numai, dupa modelul clasic de la tara, sa sa se intalneasca si sa depene amintiri ? Sau, cer prea mult ?, ce ar fi sa avem pe marginea drumurilor proaspat asfaltate si razoare de flori ?  Responsabilitatea  unor conditii normale si firesti in comuna cade, in primul rand, pe umerii autoritatilor locale, care trebuie sa initieze proiecte de dezvoltare si sa le inainteze forurilor responsabile de finantarea acestora. Da, exista fonduri europene care trebuie de urgenta atrase  nu numai in domeniul dezvoltarii infrastructurii, dar si spre dezvoltarea economica si sociala a localitatii.

Si apropos de dezvoltarea economica, ce ramuri s-ar putea dezvolta ? Consider ca una din principalele directii de dezvoltare economica a Cernicai, sta in agricultura si in valorificarea produselor agricole. Avem suprafete imense de teren arabil si fertil care sunt de ani buni lasate parloaga. De ce nu sunt cultivate ? Ce i-a determinat pe proprietari sa abandoneze pamantul si munca campului ? Din ce traiesc acesti proprietari, care pina mai..ani, isi asigurau traiul zilnic din munca agricola ? Unde sunt bunurile CAP-urilor care erau folosite la munca pamantului ? Cum de atunci, pe vremea ..impuscatului se putea trai din munca pamantului si astazi (dupa unii) nu?

Consider ca o prima masura foarte importanta, asocierea proprietarilor de terenuri agricole, si atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii prin cumpararea de tractoare si masini agricole (APDRP deschide în perioada 17 aprilie – 31 mai 2012 sesiunea pentru depunerea proiectelor pe Măsura 121) 

 Se pot astfel cultiva suprafete importante cu legume, grau si porumb, ce pot inlocui treptat importurile costisitoare si …fara gust. Se poate dezvolta de asemenea si o ferma de vaci si porci (detalii in portalul www.fermierul.ro),

 care poate reprezenta o sursa mai ieftina, sanatoasa si economica  pentru piata bucuresteana. Consider ca este intr-adevar o oportunitate proximitatea comunei noastre fata de Bucuresti, piata capitalei poate sa absoarba lejer intreaga productie de legume, lapte, carne etc care s-ar putea produce in Cernica.

 Ce ne trebuie pentru toate acestea ? In primul rand, ne trebuie o echipa de oameni cu initiativa si cu pricepere (omul sfinteste locul)  in munca pamantului (unde sunt inginerii si tehnicienii agricoli ce lucrau pe vremea Cap-ului ?), o asociere a proprietarilor de teren agricol, si ar fi ideal un investitor, o persoana care ar putea aduce atat de necesarele fonduri pentru inceperea activitatii. Pasul urmator, consider ca ar fi incercarea de atragere a fondurilor europene pentru tehnologizarea asocierii astfel incat randamentul sa creasca. O problema importanta este si posibilitatea depozitarii produselor obtinute astfel incat sa-si pastreze calitatea dar si valorificarea acestora pe piata bucuresteana, fiind cea mai apropiata. Un lucru este cert, viata economica nu va fi deloc usoara nici in anii urmatori, criza se va face simtita si mai departe, insa reintoarcerea la munca pamantului si valorificarea potentialului acestuia, poate fi o cale, cel putin, de acoperire a consumului propriu, cu toate economiile derivate din aceasta. Dar nu numai consumul propriu se poate acoperi din munca pamantului, ci ea (munca)  va va degaja si un surplus ce poate fi valorificat. Pentru cel/cei care stiu si vor intr-adevar  sa lucreze pamantul, munca agricola poate fi un motiv serios de satisfactie..financiara. Ce poate fi mai bun si mai sanatos decat o rosie cultivata in Baraganul nostru. Produsele agricole, autentic romanesti,  au toate sansele sa reduca importurile ce au invadat astazi piata. Daca nu ne vom trezi la timp, terenurile agricole vor fi cumparate de straini (din 2014 legea permite acest lucru) care vor sti sa le valorifice la maximum, avand experienta unor activitati similare in vest, avand tehnologie, cultura in domeniu,  potenta financiara si piete de desfacere. Ne vom uita cu jind la strainii care ne vor cultiva pamanturile si la bunatatile care ies din Baraganul nostru, dar va fi tarziu. Dorim, sa fim slugi la « boierii » straini care vor cumpara terenurile agricole ? Dorim sa cumparam legume din import pline de chimicale ? Raspunsul este categoric in favoarea incurajarii initiativelor locale. Dumneavoastra, ce parere aveti despre agricultura locala ?.........

• Prec
• Mai departe