Sa ne cunoastem istoria (locala). Satul Medieval Maracineni (Caldararu-Cernica). Descoperire arheologica de importanta pentru Satul Medieval Romanesc.

: Scris de svejk svejk; Categorie: Istorie Locala Istorie Locala; Creat: 02 Iunie 2017 02 Iunie 2017; Accesări: 13732 13732

Evaluare utilizator: 3 / 5

Revenim cu noi informatii si detalii despre satul medieval Maracineni descoperit pe acelasi loc unde a fost descoperita renumita Necropola Neo-eneolitica si fosta manastire de maici Iezerul, pe un promontoriu al malului de vest al lacului Cernica, in raza satului Caldararu.

Lucrarea pe care o publicam

reprezinta un raport scris de renumitul Gheorghe Cantacuzino despre lucrarile arheologice cu privire la acest sat medieval, descoperit in anul 1960. Satul Maracineni a fost un sat creat si locuit de tarani colonisti, in a doua jumatate a secolului XVI. Acestia au fost adusi pe mosia cu acelasi nume si apartinand feudalului Radu Captaru, dependenti de acesta si pentru care au efectuat "munca de curatura a arboretului" in vederea degajarii terenului pentru vatra satului.

Mai multe evidente arata ca vatra satului Maracineni era initial impadurita si ca a fost degajata prin lazuire la data infiintarii acestei asezari. In trecut padurile acopereau cele doua maluri ale Colentinei pana in aproprierea Baltii Iezerului (actualul lac Cernica). Aceste paduri faceau parte dintr-un imens masiv forestier, care inconjura Bucurestiul dinspre est si nord est si care se intindea peste Branesti si Afumati spre Greci, Caldarusani, Lacul Snagov pana ce se lega cu uriasul codru al Vlasiei.

Fii lui Radu Captaru, Nedelcu si Stroe sunt cei care au vandut vornicului Cernica satul "Florestii dupa Colentina" unde mai tarziu in 1608 a fost construita Manastirea Cernica. De asemenea acestia au vandut mosia Maracineni vornicului Cernica, loc pe care sotia sa, vorniceasa Chiajna a construit o manastire de maici si unde au fost descoperite osemintele Doamnei Chiajna, autentificata dupa inelul ce-l purta.

In faza I-a istorica satul Maracineni cuprindea in vatra veche si la periferia ei 18 gospodarii si aproximativ 100 de locuitori si era alcatuit din o vatra ce cuprindea locuinta feudala, paraclisul ei, locuintele satenilor si cimitirul feudal situat in partea de de sud est a promontoriului.

Faza a II-a istorica, incepe in 1615 prin intemeierea Manastirii Iezerul inzestrata de ctitora ei Doamna Chiajna cu mosia Maracineni. Manastirea a functionat mai intai ca unitate autonoma, aproape un deceniu, dupa care a fost afierosita de catre Doamna Chiajna cu intreaga ei avere Manastirii Ivir de la Muntele Athos.Inscriptionat pe crucea care marcheaza locul ruinelor acestei manastiri: "MANASTIREA IEZERUL DE MAICI DESCOPERITA IN 1960 PRIN SAPATURI DE ACADEMIA R.P.R. AICESTE ALTARUL BISERICII"

Ca urmare Manastirea Iezerul a devenit un meton subordonat administratiei si conducerii Manastirii Radu Voda Bucuresti. Tot in aceasta faza locuintele satesti din vatra veche au fost parasite, vatra satului marindu-se si extinzandu-se spre vestul si sudul imprejurimii alipindu-se o noua zona in care s-au descoperit pana acum mai multe bordeie cu o "parte mai adanca", acest tip de bordeie fiind descoperite pentru prima data pe acest loc.

Vatra veche ocupa o suprafata de 3.000-4.000 mp iar in faza a III-a istorica satul depasea un hectar iar satul propriu zis poate fi considerat ca fiind un sat de tip "adunat".

Satul Maracineni se afla in aproprierea drumului vechi ce ducea din Bucuresti prin satul Dudesti pana la Manastirea Gradistea Florilor (numita acum Manastirea Cernica) la care se ajungea pe un pod legand malul de vest al baltii Iezerul de primul ostrov pe care se afla biserica cu hramul Sfantul Nicolae.

Mai jos va prezentam materialul integral si de asemenea concluziile cu privire la rezultate cercetarilor arheologice ale acestui sit:

1) au permis descoperirea si localizarea satului medieval Maracineni atestat in documente, dar disparut la sfarsitul secolului al XVIII;

2) au stabilit existenta a doua etape arheologice succesive care se incadreaza in trei faze istorice privind dezvoltarea satului Maracineni;

3) au determinat vatra veche a acestui sat si au dovedit extinderea ei ulterioara prin alipirea altor zone situate spre nord-vest si sud;

4) au dovedit evolutia complexului medieval din acest loc de la organizarea unui asezamant civil la sfarsitul secolului al XVI la organizarea unui asezamant manastiresc in primele decenii ale secolului al XVII;

5) au adus la cunostinta pentru prima data existenta tipului de bordei prevazut cu o parte mai adanca;

6) au precizat relatiile dintre elementele compunatoare ale satului vechi Maracineni: locuintele satesti, biserica si resedinta feudala;

7) au atestat rolul indeplinit de biserica manastirii Iezerul ca biserica sateasca de mir in fazele ei istorice;

8) au dovedit caracterul precumpanitor mirean al cimitirului feudal, mai ales utilizat de locuitorii satului Maracineni sau altor sate vecine;

9) au confirmat prin dovezi arheologice creearea in satul Maracineni a unei paturi de tarani instariti si unor diferentieri sociale si economice in randul taranimii din secolele XVI-XVIII;

10) Au adus o contributie substantiala la cunoasterea formei tehnice si amenajarii bordeelor medievale din Tara Romaneasca.