În interevenţiile noastre anterioare am prezentat cadrul în care se desfăşoară disputa teritorială dintre comuna Cernica şi comuna Fundeni, alias judeţul Ilfov şi judetul Călăraşi. Şi în perspectivă între regiunea Sud (sau poate, după unele surse, Muntenia) şi regiunea Bucureşti-Ilfov. Aşa cum am precizat disputa nu este una teoretică dintre doi vecini care nu se înţeleg ci una juridică: pe rol se află un proces în derulare având ca obiect tocmai acest diferend teritorial.
În decursul timpului, şi ne referim la perioada socialistă dar şi post-socialistă, au apărut diverse reglementari privind terenul arabil atribuit spre folosinţă GAS/IAS Fundeni. Pentru a limpezi această situaţie, doar aparent încurcată, trebuie apelat la ajutorul, incontestabil, al arhivelor. Adică al documentelor, de cele mai multe ori acoperite şi la propriu şi la figurat de colbul... uitării.
Al acestor martori muţi, reci, seci, insensibili dar al căror ajutor este nepreţuit. Din păcate instituţiile care trebuiau să păstreze, să conserve, să ofere posibilităţi rapide de consultare a arhivelor nu şi-au făcut datoria. A trebuit ca o asociaţie cu personalitate juridică Voxcernica, a cărei activitate şi atribuţii acoperă întreaga viaţă economică, socială, politică, istorică şi cultural-sportivă a comunei, să intre în acţiune pentru a face "lumină" în arhiva locală.
Şi rezultatele se văd... concret: au fost aduse din colbul uitării şi al prafului documente care atestă, incontestabil, că teritoriul în dispută aparţine
comunei Cernica. Întrucât există un proces în derulare noi nu vom divulga conţinutul documentelor descoperite de Voxcernica pentru a nu influienţa desfăşurarea corectă şi legală a procesului.
Rămâne ca Primăria Cernica solidar cu Prefectura Ilfov, prin reprezentanţii şi avocaţii săi legali să prezinte aceste dovezi completului de judecată pentru ca decizia acestuia să fie conformă cu realitatea.
Desigur că aceste dovezi trebuie să şi le asume şi partea adversă: Primăria Fundeni împreună cu judeţul Călăraşi. Deocamdată d-l primar al comunei Fundeni, Gheorghiţă Cărtuşanu, se limitează la declaraţii grosiere, aberante, jignitoare, care se bat cap în cap, departe de realitatea istorică şi mai ales contemporană. Nici măcar procesele verbale încheiate de-alungul celor 31 ani (între 1958-1989, cât a funcţionat GAS/IAS Fundeni) nu ignoră, conform legislaţiei socialiste, apartenenţa teritorială, în decursul istoriei, a terenurilor în discuţie. Si, drept consecinţă, confirmă legalitatea demersului autorităţilor locale comunale şi judeţene ilfovene.
Acele "legi" socialiste, aşa cum noi am mai arătat, ele însele subliniază, fără echivoc, provizoratul. Şi este nornal: nici socialiştii nu "au planificat" eternitatea construcţiilor lor economice în agricultură.
Altminteri însăşi GAS/IAS Fundeni a suferit, în timpul celor 31 ani, modificări de denumire şi de teren atribuit. Atunci cum poate d-l primar Gheorghiţă Cărtuşanu să invoce veşnicia unor hotărâri care, din naştere erau vremelnice?
Confuzia generată de legile post-decembriste când toate societăţile socialiste (nu numai din agricultură) s-au ascuns sub plapuma călduroasă şi primitoare a creării unor societăţii pe acţiuni, deci şi în cazul nostru, "nu ţine de cald".
Agonia IAS Fundeni (sub denumirea S.C. Agroindustriala Fundeni S.A.), până în 1995, este arhicunoscută. Perioadă de muribund ireversibil (1995-2000) al acestei societăţi nu schimbă cu nimic datele problemei.
Suntem în anul 2013 şi cei 13 ani trecuţi de atunci trebuiau să ducă la limpezirea situaţiei. A trebuit să apară acel magic, "Cernica Park", ca să aducă, pe tapet, o problemă relativ simplu de rezolvat. Asemenea situaţii au mai fost la limitele judeţului Ilfov (de exemplu în Popeşti-Leordeni) şi au fost rezolvate amiabil, oportun, civilizat, corect, fără procese costisitoare.
Dacă există respectul pentru istorie, pentru legi, pentru statul de drept, pentru proprietate... După cum se vede acestea nu prea există... Deocamdată.
02-01-2013 Traim in Fundeni sau in Cernica ?! Aceasta e intrebarea si mirarea la acest inceput de an, pentru locuitorii comunei Cernica. Miza raspunsului la acesta intrebare o reprezinta zecile si sutele de mii de lei, taxe locale, care se vor duce, in fiecare an, in "visteria" bugetului primariei Fundeni si nu a celei din Cernica, ca urmare a terenului pe care primaria Fundeni il are in administrare, teren care desparte in doua teritoriul comunei Cernica, dupa cum puteti vedea in hartile de mai sus. Pentra a vedea cum este posibila o asemenea aberatie administrativa precum si pentru a clarifica cum s-a ajuns in aceasta situatie, ne-am propus realizarea unei serii de emisiuni pe aceasta tema, incercand cu ajutorul Dvs. si a invitatilor nostrii sa aflam cum s-a ajuns in aceasta situatie si ce se poate face in continuare. Dezbaterile se vor axa in jurul problemei legate de delimitarile teritoriale ale comunei Cernica si a vecinilor sai, comuna Fundeni si orasul Pantelimon. Aceasta prima emisiune a avut ca subiect problema "pintenului" de teren care se afla din punct de vedere teritorial in comuna Cernica, dar care din punct de vedere administrativ se afla sub tutela primariei comunei Fundeni. Pentru acesta a fost invitat cunoscutul istoric local, D-l Nicolae Ciotoran si care ne-a prezentat unele documente si dovezi istorice (de la 1849, 1933 si 1970) care atesta faptul ca acest teren, pe care se va construii viitorul complex - click aici- "Cernica Park", nu a fost niciodata in proprietatea comunei Fundeni, astfel incat sa se justifice, ca acest teren sa fie administrat in zilele noastre, de catre aceasta comuna. Cel mult, IAS-ul din Fundeni a avut un drept de folosinta asupra acestui teren si nicidecum un drept de proprietate. Cercetarile Vox Cernica pe aceasta tema vor continua, si pe masura ce avem noi dovezi, vi le vom prezenta si Dvs. Acest lucru este foarte important pentru ca, atata timp cat acest teren se afla sub administrarea comunei Fundeni, primaria Cernica va fi incapabila
sa controleze felul si natura acestor investitii si nu va putea sa contracareze dezavantajele aduse de acest proiect sau altele viitoare (poluare, trafic greu si ingreunat, etc.). De asemenea, toate taxele si impozitele locale (substantiale) care se vor plati pentru terenul, cladirile, utilitatile aferente, nu vor intra in bugetul primariei Cernica ci in cel al primariei Fundeni. Deci, inca o data comuna Cernica va fi lipsita de resursele financiare necesare pentru a contracara efectele negative aduse de acest proiect, si de asemenea locuitorii din Cernica vor fi lipsiti de importante resurse pentru dezvoltarea infrastructurii proprii. Va invitam sa participati si Dvs. la aceste dezbateri, deoarece aceasta impartire nedreapta a teritoriului intre cele doua comune, chiar daca la acest moment nu este evident, va va influenta intr-o mare masura calitatea vietii de locuitor al comunei Cernica.
Asemanat adresei de supt nr. 4019 a D-lui Prezidentului Cinstitei judecatorii de Ilfov sectia I-a, prin care mi sa scrie sa hotarnicescu mosia Tinganu dintra cel judetu a sf. Manastiri Vacaresti ce este inchinata la sf. Mormant, vestind pe dumnealor vecinii razesi dupa orinduiala care sint:
1 Sf. schit Cernica, vecina cu mosia Florestii de jos.
2 Sf. Mitropolie, cu mosia Branesti.
3 Sf. Manastire Radul Voda, cu mosia Vadul Anii.
4 Dl. Pitar Ioan Simu Gherasim, cu mosia Fundeni.
5 Mosia Tinganeanca, tot a Manastirii Vacaresti.
6 Casa raposatului Simeon Balaban, cu mosia Tinganu.
7 Mostenitorul raposatului Arhimandrit al Reformatilor Sukei, cu mosia Bajeasca.
8 Dl. Eftimie Diamantescu, cu mosia Glina sau Balaceanca.
9 Sf. Manastire Radul Voda, cu mosia Caldarariu.
La sorocul de 26 martie trecut hotarit pentru cercetarea hotarelor am mers la numita mosie Tinganu, unde fata cu citi D-lor vecinii razesi au fost urmatori vestirilor adresate Dumnealor, am intrat in lucrarea alegerii precum urmeaza:
Despre mosia Florestii de Jos a Sf. Schit Cernica
Din partea Sf. Schit Cernica viand parintele Elisei iconomul, si cu infatisat un plan al liniilor hotarului dintre mosia Florestii de Jos si mosia Tinganu cu urmatoarele formaluiri:
“1804. Aprilie 11. Cartea Vornicului Barbul Vacarescul coprinzatoare ca: Dupa jalba ce au dat Marii sale Domnului Constantin Alexandru Ipsilant V.V. schitul Cernica , prin care au cerut a se impietrii mosia Florestii de Jos de catre mosia Tinganul a Manastirii Vacaresti, poruncinduise, ca de vreme ce alegerea ce au facut la fata locului semnelor despartitoare intre acele doua mosii s-au intarit sa mearga de isnoava dimpreuna cu inginer sis a puie pietre hotara pa linia acelor semnedovedite, urmator fiind au mers la fata locului din urma cu vechilii amindurura partilor, si apucind intiu de la capul dinspre rasarit din matca Pasarii de la Vadul Pietros pus-au piatra in muchia patri de marginea drumului; de acolea puind inginerul linia pa care sa mearga drept la piatra cea batrina din valea Tunului, ducas-au pe hotar, si in cimpu au mai pus o piatra, de unde trecind peste lacul Tinganului in muchie s-au pus al treilea piatra, care este atit locul Tinganului semnu cit si fintina hotilor aproape. Asisderea de acolea mergind pe linie drept au cautat in piatra cea batrina din gura vaii Tinganului din josul morilor Cernicai, care piatra fiind buna, dovedita de hotar despartitor intre Cernica si intre Tinganul au ramas iarasi statatoare. De acole cautind la matca cea veche a Dimbovitei, mergind peste Dimbovita cea noua pa unde in vechime au fost curgerea Colentinei, si ajungind la matca cea veche unde sa numeste ca au fost moara Captarului, gasitu piatra acolo despartitoare intre Tinganul Manastirii Vacaresti si intre Radul Voda, care piatra cum ca este pusa de acei doi arhimandriti hotaranici, a caror hotarnicie nu au fost primita nefiind de fata vazut nici vreo coprindere ca au fost din partea Cernicai om, nici intarita de vreo judecata, si acolo alaturea au mai pus o piatra spre a fi stiut hotar de la capul mosii dinspre apus; s-au mai pus si alta piatra copil in mijlocu care este in lunca in dreptul plopului celui mare, adica intre piatra cea batrina din gura vaii Tunului si intre piatra ce de la matca veche a dimbovitei de la capul mosiei dinspre apus. Acestea fiind toate hotarele ramine a stapinii cu buna pace; insa din pietre in jos Manastirea Vacaresti si in sus Schitul Cernica. Iar vechilul Manastirii vacaresti au fost pricinuit ca, linia nu cauta drept de la matca Pasarii de la vadul Pietros la matca cea veche a Dimbovitei unde s-au fost gasit piatra cu netagaduire; insa aceasta pricinuire se gaseste de nici un temeiu, caci cu linia dreapta de la vadul pietros la piatra de la matca cea veche sa mai ia de catre schitul Cernica un codru din mosia Tinganului; dar popreste piatra cea batrina din valea Tunului a sat rage linie dreapta. Iar de la Pasarea si prin piatra cea batrina sa mearga la matca cea veche, nu s-au stiut moara Captarului intr-acel loc,si calc ape alte mosii straine si ramane departat hotarul ce l-au avut Vacarestii cu Radul Voda, si nu s-ar fi suferit a stapinii Radul Voda pe acolo. Drept aceea au dat aceasta carte la schitul Cernica spre a-si urma stapinirea prin pietrele ce s-au pus, alcatuite fiind si in cartea aceasta ce s-au facut de inginerul Domnescu.
“1804. Septembrie 6 . anaphora catre Domnu,a lui Vel Logofat , spre a sa intarii hotarnicia de mai sus cu harta Inginerului, in care anaforea sa coprinde si pentru invoirea urmata intre schitul Cernica cu Manastirea Radului Voda, de a le fi hotarul: din piatra ce este pusa in marginea matcii Dimbovitei vechi unde s-a gasit si piatra veche si s-a pus si alta noua de Vornicul Barbul Vacarescu linga aceea, hotar intre Manastirea Vacaresti si Cernica, la deal pe matca veche in sus spre apus si pa m.a.l. .
“1804 Septemvrie 23. Intarirea data de Domnul Constandin Alecsandru Ipsilant V.V. asupra impietririi ce s-a facut de Vornicul Barbul Vacaresculurmatoare fiind hotarirei date cu Divan. Asemenea intareste si invoirea urmata cu Manastirea Radului Voda, intocmai dupa cum se coprinde in anaforeaua de mai sus.
Acestii inpietriri urmand, am pus cu martori ce au fost adusi, insa; Din partea Manastirei Vacaresti, Iordache Ceausu, Petre Rumanu si Moise Rotaru, lacuitori din satul Tinganul; iar din partea schitului Cernica, Ivan Ciobanu si ion Mocanu , locuitori din satul Cernichii, care mi-au aratat intr-o unire pietrele puse de Vornicul Barbul Vacarescul, precum urmeaza:
In malul despre miaza noapte a matcii vechi a Dimbovitei, unde sa zice la Moara Captarului, este piatra cu movila de linga dinsa, hotar despartitor al mosiei Tinganul de catre mosia Manastirei Radului Voda si de catre Florestii de Jos a schitului Cernica, care piatra sa infatiseaza la litera E. pe planul topographic ce insoteste aceasta alegere. Dintr-aceasta piatra m-au dus pe linia hotarului dintre Tinganul si Florestii de Jos la piatra numita din lunca in dreptul plopului celui mare, care pa plan se arata la litera H. de acolo dreptu peste apa Dimbovitei la movila cu piatra de la salcie, din josul morilor Cernicai, in marginea dinspre miaza noapte a drumului de linga malul Dimbovitei, pe plan la litera G. de acolo drept la piatra H, din muchia despre apus a vaii Tinganului, din josul zagazului Cernicai de la Fintina Hotilor. De acii trecind peste Valea Tinganului merge drept la piatra I, nu (nainta) de la cimpu , cu movila linga dinsa. De acolo tot pe acea derectie drept la piatra K, cu movila de la zgiriata, ce este aproape de muchia vaii Pasarea despre apus, in muchia despre miaza noapte a valcelei drumului vechiu. Si dintr-aceasta piatra tot drept coboara linia hotarului in Valea Pasarei, unde sa numeste la vadul pietros.
Aceasta linie sa va pazii sip e viitor in despartirea hotarului mosiei Tinganului de mosia Florestii de jos.
2
Despre mosia Branesti a Sfintei Mitropolii si
3
Despre mosia Vadul Oanii a manastirei Radului Voda.
Din piatra acestor propietati nu s-a infatisat nimeni.
Dupa aratrea doar a martorilor adusi doar din partea Sf. Manastiri Vacaresti am vazut ca, aceste mosii au hotarfirescu despartitor Valea Pasarii pa jumatate, cit cit tine capetele lor, pina in hotarul mosiei Fundeni la capul ce pe plan se vede la litera M, care hotar firescu se va pazii sip e viitor.
4
Despre mosia Fundeni a Dlui Pitarului Ioan Simu Geracim.
Din partea Dlui Pitarului Ioan Simu Geracim mi s-a infatisatu actul de invoire , urmat in anul 1842 ianuarie 4 . intre Dlui cu cei de atunci ecsarsi ai Manastirilor inchinate Sf. Mormant, adeverit de I-tul Divan civil sectia I-a, prin care desfiintind hotarnicia facuta in anul 1840 de Dlui Sardarul Dimitrie Eclisierescu la mosia fundeni , cit sa atinge de mosia Baza sau Paroaia a Manastirei Sf. Gheorghe si de mosia Tinganul a Manastirei Vacarestii, Dlui Pitaru se invoieste ca stapinirea dintre aceste doua mosii despre mosia Dumisale sa ramie in toate partile intocmai precum a fost si este: adeca pe lungul despre tinganul chiar prin patru pietre ce se afla in zisa de astazi, din apa Pasarei si pina in apa Dimbovitei curgatoare; iar in cap despre invecinarea cu mosia Paroaia sa ramie iarasi precum s-a gasit stapinirea: adeca pina la matca veche a Dimbovitei ce sa numea si Colentina , unde se vor puie si pietre, si se vor face movili ramanindu celalalt pamint cu morile si celelalte zidiri in stapinirea Manastirii precum este si acum, deosebind numai acei 198 stinjeni in doua sfori , una de 112 si alta de 86, ce mergu cu lungimea pina in matca Dimbovitei cea curgatoare.
In urma acestui act de invoire m-a dus oamenii ce au fost adusi de amindoua partile la cele patru pietre vechi ce sa numescu intrinsul , pe hotarul despre Tinganul, precum si la movilele ce s-a facut atunci pe liniile dintre pietrele vechi; insa din puntul M, din valea Pasarea din drept movila de hotar dintre mosia Vadul Oanii a Manastirei Radului Voda si dintre Fundenii, apuca hotarul mosiei Tinganul despre Fundeni pa mijlocul vaii Pasarea in jos pina in josul gurii valcelei potcoava de la litera N, de acolo lasa Valea Pasarei, si suie in muchia ei despre apus la movila de la piatra veche, pe plan la litera A. de acolo, printr-o movila ce este facuta pe linie, drept la piatra veche de la drumul postii ce este in muchia delusorului luncii Dimbovitei, pe plan la litera B, unde in marginea despre rasarit si miaza noapte a drumului este si movila. Dintr-aceasta piatra coboara linia hotarului la piatra veche numita de la cimpul lui mos Tudor, la litera C; si de acolo apoi prin trei movili cu pietre noa, ce sint pe linie, drept la piatra veche cu movila din marginea apei curgatoare a Dimbovitei, pe plan la litera D.
Urmeaza dar a se pazii sip e viitor intocmai hotarul dinspre Tinganul si Fundeni, prin semnele ce s-au aratat.
5
Despre mosiaa Tinganeanca a Sf. Manastiri Vacaresti
Hotarul despartitor al mosiei Tinganul de acest deosebit trupu tot al Manastirei Vacaresti este din drept piatra Fundenilor din marginea dinspre rasarit a apei Dimbovitei, ce pe plan s-a aratat la litera D, pea pa Dimbovitei in sus, pina la gura matcii vechi a Dimbovitei, unde da despre apus, in apa curgatoare, pa plan la litera O. De aici ramine apa curgatoare in mosia Tinganul, si hotarul apuca pe acea matca veche in sus spre apus pina la hotarul mosiei Tinganu a casei raposatului Simeon Balaban.
6
Despre mosia tinganul a casei raposatului Simeon Balaban
Despre aceasta propietate hotarul s-a pazit precum din vechime s-a urmat, pe matca veche a Dimbovitei; insa din coltul deosebitului trup numit Tinganeanca, ce este tot a Manastirii Vacaresti, pe acea matca veche in sus, care sa alatura pe supt coasta dealului despre apus, apoi departindu-se ceva, trecesoseaua drumului morilor Tinganului, sis pre miaza noapte sa uneste cu Bonca, la litera P, si tot pe aceasta matca veche a Dimbovitei, care sa numeste si Bonca, in sus spre apus, putin pina la hotarul mosiei Bajeasca a raposatului Arhimandrit al reformatilor Sukei.
7
Despre mosia Bajeasca a mostenitorului raposatului Arhimandritu al reformatilor Sukei.
De si nu s-a aratat nimeni din partea acestei propietati, dar hotarul capului ei despre mosia Tinganul a Manastirii Vacaresti fiind pe firescul semnu, matca veche a Dimbovitei, numita Bonca nu poate fi nici un fel de contestatie, dupa cum au aratat martorii adusi din partea Manastirii Vacaresti, urmand a se pazii sip e viitor, precum din vechime s-a pazit hotarul, din coltul mosiei Tinganul a casei raposatului Simeon Balaban pe acea matca evche numita Boncain sus, care sa alatura pe supt coasta dealului despre apus, apoi mai sus se departeaza, cotind dealul spre apus, pe acea matca, zicu, pina in hotarul mosiei Glina sau Balaceanca a Dlui Eftimie Diamantescu.
8
Despre mosia Glina sau Balaceanca a Dlui Eftimie Diamantescu
Din partea Dlui Diamantescu nu s-a aratat nimeni; iar martorii adusi din partea manastirii Vacaresti mi-au aratat ca hotarul despartitor al mosiei Tinganul de capul mosiei Balaceancal-a pomenit pe matca veche a Dimbovitei, care o numescu Bonca; insa din hotarul mosiei Bajeasca pe matca in sus, pina in dreptul pietrei din marginea ei dinspre miaza noapte, despartitoare a mosiei Tinganu de mosia florestii de Jos a Schitului Cernica, si de mosia Caldararii a manastirii Radului Voda, pe plan supt litera E. Acest firescu hotar se va pazii sip e viitor.
9
Despre mosia Caldarariu a Sf. Manastiri Radu Voda.
Din partea acestei manastiri nu s-a aratat nimeni. Insa, invecinarea mosiei ei cu tinganul este numai intr-un punct, dupa intarita hotarnicie din anul 1804. a Vornicului Barbul Vacarescul, si dupa invoiala urmata intr-acel an, care mi s-au infatisat din partea schitului Cernica. Si acest punct fiind piatra din malul dinspre miaza noapte a matcii vechi a Dimbovitei, unde sa zice la Moara Captarului, despartitoare si a mosiei Florestii de Jos a Schitului cernica, care, marurii dupa orinduiala, s-a adeverit de netagaduita, precum la artiolul I s-a aratat, si pa plan se vede la litera E, urmeaza a se pazii si pa viitor.
Alegindu-se hotarele acestei mosii despre toate vecinatatile precum s-au aratat, s-au facut apoi cuvenitele operatii trigonometrice, si calulindu-se pozitia relative a fistecarui seminude hotar, si laturile perimetrului cu azimutul lor, adeca unghiul ce formeaza cu Meridiane, precum asemenea si suprafata mosiei exprimata in stinjeni patrati si in pogoane, se alatura toate aceste operatii spre temeinica incredintare a rezultatelor date, care vor slujii pentru determinarea punturilor pe plan, si pentru reaflarea semnelor de hotar pe fata pamintului, ori cind dupa vremi va cere trebuinta.
In 16 octomvrie 1849.
Semneaza ……………….
Masuratoarea stinjenilor mosiei Tinganul a Sf. Manastiri Vacaresti
Trasuri
Stinjeni S.V. Intia | Din C , piatra de la cimpul lui mos Tudor despre mosia Fundeni, pe linie dreapta in sus pina la F, piatra din lunca despre Floresti | 2313 Adoa | Din B, piatra de la drumul Rosu despre Fundeni , pe linie dreapta in sus pina la G, piatra de la salcie din josul morilor Cernichii | 2512 A 3-a | Din A, piatra de la muchia vaii Pasariidespre Fundeni, pa linie dreapta in sus pina la H, piatra din muchia vaii Tinganului despre Floresti 2351 A 4-a | Din punctual M, din valea Pasarii despre Fundeni si Vadul Oanii, pe linie dreapta in sus pina in linia pietrelor Florestilor | 1934 Peste tot se aduna stinjeni 9110 Termenul de mijloc intre aceste patru trasuri, adeca stinjeni masa esu 2277 ½
"Nu puține sunt litigiile de grănițuire între localitățile din județul Ilfov, sau între acest județ și „suratele” sale din vecinătate. Un astfel de caz, care a dat naștere la multe controverse, este și cel dintre comuna ilfoveană Cernica și „omoloaga” ei, aflată în Călărași, Fundeni. Medierea încercată de Prefectură a fost un fiasco, astfel că s-a ajuns la proces. Această tărășenie este pe cât de încurcată pe atât de interesantă din punct de vedere al istoriei sale, cele două „combatante” susținând fiecare că dreptatea este de partea ei.
Totul a început în anul de grație 1958. Pe vremea aceea, comuna Cernica era cuprinsă în regiunea București. În anul amintit, „conducerea superioară de partid și de stat” a hotărât să amenajeze o suprafață agricolă destinată legumiculturii, întinsă de-a lungul Dâmboviței, în zona Cernica, de care să se ocupe IAS Fundeni. Pentru aceasta, s-a hotărât ca o parte din terenurile cu o suprafață de 4991 de hectare aparținând Cernicăi să fie dată în administrare IAS-ului amintit. Toate bune și frumoase până în 1968 când s-a realizat o nouă împărțire teritorial-administrativă și s-au reînființat județele. Atunci, terenul în litigiu a rămas în continuare la IAS Fundeni, dar, conform unei hărți din 1970, aflată în posesia primăriei Cernica, granițele comunei înglobau și suprafața cu pricina, aflată în administrarea vecinilor călărășeni. Dar, con-form ultimei hărți a Județului Ilfov, terenul respectiv apare ca făcând parte din județul Călărași, teritoriul acestuia mușcând copios din trupul vecinului său.
„VoxCernica” intră în acțiune
„VoxCernica” este o asociație a unor fii inimoși ai comunei cu același nume, care au înființat un portal prin care asociația dorește să facă cunoscute istoria și viața locuitorilor din Cernica. Unul dintre membrii acestei asociații este dl Nicolae Ciotoran, fost militar și istoric amator pasionat. Domnia sa a fost cel care și-a cheltuit timp și bani scotocind prin arhive pentru a aduna documente care să dovedească faptul că terenul în litigiu a fost smuls samavolnic din trupul comunei. Domnia sa a găsit nu-meroase documente, unele datând de pe la 1804 în care sunt prezentate „hotărniciile” diferitelor moșii din vreme aceea aflate pe teritoriul actualei comune Cernica și care, spune dl Ciotoran, atestă fără tăgadă că suprafața aflată acum în județul Călărași a aparținut dintotdeauna acestei așezări.
Ciudățenii și anomalii
Interesul pentru această suprafață de teren a crescut brusc, în ultima perioadă, deoarece un investitor dorește să construiască aici un mare centru comercial. Este firesc, în aceste condiții, ca cele două comune beligerante, respectiv Cernica și Fundeni, să dorească să se găsească
în posesia terenului, pentru a încasa viitoarele im-pozite ce vor curge, în viitor, de pe urma acestei investiții. Paradoxal, deși complexul se va afla pe teritoriul Fundenilor, el se va numi „Cernica Park”... Dar anomaliile sunt mult mai mult. În 1995, când IAS-ul a fost lichidat, cetățenii comunei care avuseseră terenuri pe acea suprafață, au venit să le revendice de la... Cernica, pentru că registrul agricol se afla la primăria comunei. Ei bine, Cernica a fost cea care a emis titlurile de proprietate, dar impozitele se plătesc la Călărași! „E aiurea! Eu locuiesc în Bălăceanca și, pentru ca să ajung la Cernica, trebuie să trec prin județul Călărași!”, ne-a spus Nicolae Ciotoran. „Nu pot să-mi imaginez cum a fost modificat hotarul județului Ilfov, atâta vreme cât Legea 59 din 1974 prevedea că schimbarea granițelor nu se poate face decât prin Hotărârea Consiliului de Miniștri.”, a adăugat dl Ciotoran.
Ce spune Fundeniul
L-am contactat pe primarul comunei Fundeni, domnul Gheorghiță Cărtușanu, pentru a afla și poziția oficială a primăriei pe care o conduce. Iată ce ne-a declarat dl Cărtușanu: „ Atâta timp cât există un proces pe rol, eu întorc istoria un pic și spun că de 70 de ani aceste terenuri sunt în administrarea comunei Fundeni. Așa a făcut Ceaușescu granița, așa se respectă și nimeni nu poate s-o schimbe. Când s-a făcut grănițuirea, așa s-a hotărât. Fostul IAS a predat către primăria Cernica o suprafață de teren. Încăpățânarea unora sau interesele altora este, în opinia unora, mai presus de lege.
Există o graniță, există un document, când s-a făcut împărțirea județelor, noi aparțineam de Ilfov cu ani în urmă. Eu știu că este teritoriul administrativ al comunei Fundeni și nu am ce să comentez. Da, noi vrem ca instanța să hotărască acest litigiu și nu poveștile unora, cum că au nu știu ce documente. De 60 de ani, la nivel de prefectură, terenul aparține Călărașiului. Vă arătăm și harta din posesia prefecturii Călărași, când ne-am văzut la OJCPI s-a constatat că este vechea graniță, cea corec-tă, din 1900 și ceva. Pe mine mă interesează pe lege, este pe teritoriul administrativ al Fundeniului și nu am ce să comentez. Cât privește centrul comercial care trebuie să se construiască atâta timp cât oamenii au autorizația de construcție și au plătit și au obținut autorizația de la Consiliul Județean Călărași și de la Primăria Fundeni de ce vorbim de cei de la Cernica?
Să-mi spună Cernica cum că a avut de 200 de ani pământul acela! Dacă e așa, eu plec dezbrăcat până la Cluj!
Vă pot da adresă oficială, vă pot da harta județului să vă convingeți. Noi am avut o întâlnire de mediere la Prefectura Ilfov în care au fost reprezentanții primări-ei Fundeni, ai primăriei Cernica, reprezentanții OJCPI Ilfov și OJCPI Călărași și ne-am uitat pe harta județului Călărași și au recunoscut că așa este. Acum, știți, interese-le, mai aducem o hartă.... Orice aveți nevoie, vă pun la dispoziție."
ZECI SI SUTE DE MII DE LEI PIERDUTE ANUAL DE BUGETUL COMUNEI CERNICA DIN CAUZA DELIMITARILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE ABERANTE DE HOTAR INTRE COMUNA CERNICA, COMUNA FUNDENI, JUDETUL ILFOV SI CALARASI. Click aici pentru detalii.
<
Actualizare 10 octombrie 2012, 21:00
Se pare ca deja problemele cu acest proiect au inceput deja sa apara. Mai jos va redam o stire a Antenei 1 si prezentata in Observator in data de 4 octombrie:
Lucrarile se desfasoara la kilometrul15 de pe Autostrada Bucuresti-Constanta. Muncitorii au inceput saptamana trecuta si au ajuns cu sapaturile chiar langa terasamentul autostrazii.
Drumul ar urma sa faca legatura intre Autostrada Soarelui si un drum comunal care trece prin fata unui viitor centru comercial, o lucrare la limita legii si foarte riscant pentru soferi. Nu exista banda speciala de acces pentru noul drum, iar noua constructie se intersecteaza la mai putin de o suta de metri cu drumul comunal care leaga localitatile Balaceanca si Cernica. Ca sa respecte legea, constructorii ar trebui sa ridice un pod. Dar nu au asa ceva in plan. Cert este ca trebuie sa termine lucrarea repede.
Noul drum, daca va fi finalizat, va ridica substantial preturile terenurilor. Un metru patrat de teren cu legatura la autostrada costa,
in medie, de doua ori mai mult decat zonele fara astfel de acces. Chiar si asa, autoritatile din Cernica spun ca nu stiu de constructia de la intrarea in comuna. Pana la urma, insa, viceprimarul comunei se da de gol si recunoaste ca il stie totusi pe seful de santier.
Lucrarile au primit autorizatie de constructie de la primaria Cernica si aviz de constructie de la Compania de Autostrazi in 2009, cand ministrul Transporturilor era Radu Berceanu. Conducerea CNADNR sustine ca avizele sunt in regula. A omis sa precizeze insa ca iesiera de pe autostrada se face in conditii speciale asa cum precizeaza legea privind regimul drumurilor."
Actualizare 10 octombrie 2012, 15:00
In sfarsit, dupa mai multe investigatii ale echipei VoxCernica, se pare ca am identificat ce se va construi, cel putin pe portiunea de teren intre autostrada si calea ferata spre Halta Cernica. Amploarea acestui proiect este cu mult mai mare decat am fi banuit noi din informatiile pe care le detineam la momentul scrierii acestui articol.
Este vorba de un complex comercial denumit Cernica Park si care va include un magazin combinat de unelte şi materiale de construcţii si articole de gradină de tip Do-It-Yourself, un hypermarket cu propria galerie, magazine de haine şi accesorii, un centru de tip outlet (FASHION HOUSE similar celui de langa autostrada Bucuresti Pitesti A1), un comerciant de articole sportive de mare anvergură şi un retailer decoraţiuni interioare. Toate acestea urmand a fi construite pe jumatate din suprafata detinuta de 60 de Ha. Deocamdata nu stim ce se va construi pe restul suprafetei chiar daca in avizul de mediu se mai vorbeste si de spatii de servicii (?!) birouri, un hotel, si o benzinarie.
Dezvoltatorul acestui proiect este click aici:Liebrecht & wooD si aici: www.cernicapark.ro un dezvoltator de proiecte imobiliare, ce operează în principal pe pieţele din Europa Centrală şi de Est de aproape 20 de ani.
Speram ca e vorba totusi de investitori seriosi si care vor imbina comertul cu frumusetile naturale ale zonei Cernica si vor avea grija de mediul inconjurator, ceea ce nu a fost cazul pentru multe proiecte imobiliare din Romania in goana dezvoltatorilor lor dupa profit. Dar nu cred ca trebuie sa ne asteptam la prea multe, pentru ca dupa cum vedeti, plopii de pe soseaua Cernica-Balaceanca, acolo unde este intrarea in complex nu se mai regasesc in masterplanul acestui proiect. Acesti copaci, cu siguranta apartinand domeniului public, au inceput deja sa fie taiati deja de echipele de taietori despre care am mai vorbit in portalul nostru. Domnilor de la mediu, domnilor arhitecti, domnilor investitori, stimate autoritati de la Cernica si Fundeni chiar nu realizati ce avantaje ati avea daca ati lasa acesti plopi. Sau cumva acesti plopi incurca vederea calatorului dinspre Bucuresti spre Constanta si trebuie sa va vada neaparat ca existati ?! Nu realizati ca acestia v-ar putea proteja cel putin de zgomot ? Pe noi cei care am trecut prin umbra acestor plopi, nu ne impresioneaza arbustii pe care ii veti pune in parcarea Dvs. Puneti ce copaci vreti in gradina Dvs., dar macar lasati-i pe ai nostrii in pace.
Va prezentam in continuare o decizie privind revizuirea avizului de mediu obtinuta de beneficiarii racordarii comunei Cernica la autostrada A2. In acest aviz eliberat in 2009, puteti vedea cine sunt de fapt dezvoltatorii si ce intentioneaza sa dezvolte pe terenurile adiacente nodului rutier pe care vi l-am prezentat mai jos. Dupa cum puteti vedea in acest document, acesti dezvoltatori au obtinut aprobarea pentru un PUZ al zonei si si in care se vorbeste si de un complex pentru comert, servicii, birouri, statie alimentare, carburanti, hotel, panou publicitar si acces la autostrada Bucuresti Constanta in...surpriza..daca nu stiati pana acum...comuna Fundeni, judetul Calarasi.
Dupa cum explicam mai jos, din punct de vedere administrativ, noi cei din Cernica suportam consecintele deciziilor luate de catre cei din Fundeni, chiar daca noi credem ca locuim in Cernica si teoretic avem reprezentantii nostrii in primaria Cernica. Deci orice se va construi in aceasta zona, noi va trebui sa inghitim pentru ca nu primaria Cernica va da avizele ci primaria din Fundeni.
Nu ne mai ramane decat sa speram ca primaria Cernica, poate chiar se va gandi undeva candva la consecintele deciziilor pe care altii le iau pentru noi, cu stiinta sau fara stiinta primariei Cernica sau a noastra cetatenilor de rand.
Dupa cum puteti vedea din pancarta afisata zilele acestea, lucrurile au inceput sa se clarifice si presupunerile pe care le-am facut anterior in lipsa acestui afis, se adeveresc.
Din nefericire (sau din fericire ?!) pentru noi locuitorii din Cernica, nu asistam la o lucrare finantata din bani publici pentru public ci, din cate ne putem da seama, finantarea acestei lucrari se este facuta din bani privati pentru cei care detin aceste terenuri adiacente in scopuri pur comerciale. In nici un caz nu s-a gandit cineva de acum patru ani de cand se tot fac aceste planuri la avantajul calatorului din Cernica catre Bucuresti sau Constanta.
Totusi se pare ca in continuare locuitorul comunei este luat de naiv si inghite ca de obicei ce inghite pelicanul.
Din denumirea obiectivului s-ar putea spune ca aceasta lucrare este facuta pentru vezi domne, accesul comunei Fundeni la autostrada A2 de pe teritoriul comunei Cernica (culmea). Nu vi se pare cel putin ciudat acest lucru ?!
De cand o alta comuna isi face acces la o artera rutiera pe teritoriul altei comune. Pai acest lucru a fost posibil doara daca si primaria Cernica a fost de acord cu acest lucru.
Din cate stim, din cauza unei anomalii in organizarea comunelor noastre, terenurile adiacente despre care vorbim se pare ca nu mai apartin primariilor ci unor persoane private. De asemenea din punct de vedere teritorial aceste terenuri se afla in comuna Cernica dar din punct de vedere administrativ, ele sunt sub administratia consiliului local din Fundeni (oare asta explica si faptul ca avem un consilier care este locuitor in Fundeni ?!) Totusi, in aceste conditii ar trebui ca beneficiarul sa fie daca nu cetateanul de rand din Cernica (ca vezi domne intra si el cu saniuta pe autostrada) atunci sa fie cetateanul din Fundeni sau primaria din Fundeni. Dar nu, dupa cum am constatat cu stupoare, beneficiarul acestui obiectiv, este culmea, o agentie imobiliara.
Nu stim inca planurile detaliate ale acestei agentii imobiliare. Sa fim scuzati dar pe pancarta nu se spune cine este finantatorul. Prespunem deci ca beneficiarul este si finantatorul, pentru ca nu putem crede ca un buget ar fi alocat din bani publici pentru un beneficiar privat. Ar fi culmea.) dar nu cred ca vom scapa de depozite si spatii logistice, o furnicatura de tiruri si alte autovehicule, poate si o parcare pentru ele. Ne putem dor imagina ca vor face orice, cel putin ca sa-si scoata banii cheltuiti pe aceasta investite, despre al carui cost nu stim nimic deocamdata. Tocmai din cauza costurilor ridicate acest tip de investitie este de obicei suportat din bani publici dar doar daca se justifica pentru marele public. Sau in parteneriat public privat, daca exista posibilitatea finantari si recuperarii banilor de catre partenerul privat, mentinund-se beneficiile pentru marele public. In acest caz se pare ca vorbim de o investitie pur privata si e evident ca toate beneficiile sunt orientate catre acesta, iar efectele negative le vom suporta noi, doar pentru faptul ca locuim in zona.
Ar fi chiar atat de rau acest lucru ?! Dvs veti aprecia in cativa ani acest lucru. Personal cred cu tarie, ca cetatenul locuitor obisnuit (asa cum il defineam mai jos) nu va avea nici un avantaj din viitoarea adevarata enclava a Fundeni-ului cu ingramadeala aferenta, traficul, poloarea si zgomotul sporit chiar pe marginea lacului Cernica. Acest beneficiar va face ce vrea pe terenul lui, cu acordul primariei noastre si a celei din Fundeni. Ba daca se supara la un moment dat va pune si o bariera la intrarea pe autostrada, pentru ca sa nu uitam, este o lucrare pur privata, cu autorizatia "reprezentantilor nostri" din Fundeni si cu siguranta si cu acordul mai mult sau mai putin tacit al primariei Cernica.
Noi locuitorii din Cernica ne vom alegem cu toate externalitatile negative ale acest proiect (poluare, zgomot, trafic ingreunat etc.) iar primaria Fundeni (nu primaria Cernica) se alege cu taxele si impozitele locale care cu siguranta vor fi substantiale si cu siguranta nu vor fi reinvestite in atenuarea efectelor negative asupra noastra ci pentru bunastarea (oare) a locuitorilor din Fundeni. Primaria Cernica se va alege cu gloria si uralele celor care poate isi vor gasi un loc de munca de paznic, casier etc. pe salarii de nimic si in cazul in care nu merge ceva bine, il poate lua repede pe "Nuu stiuu" in brate sau sa spuna, ca nu e vina ei, ci a celor din Fundeni. Noi nu am avut ce face atata timp cat aceste terenuri sunt sub administratia lor. Buna afacere, nu ? Toti acestia se aleg cu caimacul si noi cetatenii doar cu zatul.
In orice tara civilizata daca intr-o comunitate ca a noastra s-ar fi planificat un asemenea proiect fara stirea si fara sa i se explice avantajele si dezavantajele, cu siguranta ati fi vazut acea comunitate in strada, cerandu-si drepturile. Pentru ca acei oameni isi cunosc drepturile. In primul rand dreptul de a fi informat si in al doilea rand de a participa la deciziile care le influenteaza major, intr-un fel sau altul, viata. De aceea s-a inventat conceptul de transparenta decizionala a autoritatilor publice. Si in felul acesta nu mai trebuie nici noi sa mai facem unele presupuneri iar gradul de incredere ca cei care ne reprezinta, ne reprezinta pe toti si nu doar pe unii, ar creste pe masura ce vedem ca ceea ce ni se explica, este si adevarat si vedem efectele benefice si pentru majoritatea, nu doar pentru cativa alesi pe spranceana. Si asta nu o zic eu, ci cica asa e in democratie.
Inca o data imi pun intrebarea: de ce aceasta lucrare nu s-a facut la podul care traverseaza autostrada A2. Raspunsul a venit inca o data cu aceasta pancarta: facem ce vrea muschii nostrii pe terenul nostru (odata al vostru) si ne doare undeva de voi majoritatea locuitorilor comunei Cernica. De asemenea cand e vorba de costuri, intotdeauna aceastea trebuie minimizate si de asemenea probabil s-a constatat ca in acea zona chiar daca era mai logic si mai bine din punct de vedere al evitarii traficului greu chiar in buza Cernica si a lacului Cernica, acest lucru nu a contat cand e vorba de maximizarea valorii profiturilor prin maximizarea valorii unor terenuri, chiar daca acest lucru e in detrimentul calitatii vietii, asa cum poate fi ea inteleasa ea de un locuitor de la tara.
8-octombrie-2012 Autostrada Soarelui A2 este un subiect care trebuie sa recunoastem, noi cei de la VoxCernica inca nu am apucat sa-i acordam atentia cuvenita, chiar daca ne propusesem de mult acest lucru.
Se pare ca a venit acest moment si va invitam si pe Dvs sa participati la un schimb de pareri privind impactul pe care l-a avut si o sa il aiba in continuare constructia si amplasarea acestei autostrazi chiar langa, odata “linistita” noastra comuna Cernica.
De asemenea va invitam sa va spuneti parerea despre ce va insemna, din punct de vedere al schimbarilor socio-economice precum si din punct de vedere al mediului inconjurator, “racordarea” in mod direct a satelor comunei Cernica cu aceasta autostrada dupa finalizarea lucrarilor la noul nod rutier, lucrari incepute in septembrie 2012.
Cum va arata comuna Cernica in urmatorii cativa ani ? Credeti ca va fi un nou “Voluntari” plin de depozite si complexe comerciale mai mult sau mai putin chinezesti ?! Va mai fi comuna Cernica o zona apreciata prin atractiile sale traditionale de agrement (padure, lac), sau acestea vor devenii o simpla nostalgica amintire ? Va mai fi aceasta zona una cu un “caracter linistit” sau fornetul tir-urilor cu marfa care vor trece prin fata casei Dvs. va devenii un lucru banal in viata noastra ? Cat timp va trece pana nu ne vom mai cunoaste intre noi si nu ne vom mai da buna ziua, asa ca la tara ? Cat de mare este potentialul progres economic pentru locuitorul obisnuit in raport cu costurile pe care trebuie sa le suporte ? Care credeti ca sunt aceste costuri/beneficii imediate si pe termen lung si cum credeti ca vor afecta identitatea comunei Cernica. Ati fi interesati ce planuri pe termen lung au edilii nostrii cu comuna noastra ?
Iata doar cateva din intrebarile la care va invitam sa dati raspunsul Dvs. pentru ca acest nod rutier va va transforma radical, ireversibil si in toate aspectele calitatea vietii de locuitor al comunei Cernica.
Nu cred ca exagerez cand spun ca acest lucru reprezinta unul din cele mai importante momente de cotitura ale istoriei locale ale comunei Cernica. Daca nici acest lucru nu este un lucru important de discutat atunci, sincer, ne meritam soarta de… cetateni pasivi care nu au nimic de spus.
Dupa cum stiti, constructia autostrazii A2 a inceput in era tovarasului Nicolae Ceausescu, un prim tronson fiind dat in folosinta intre Fetesti si Cernavoda. Incepand cu 1998 au fost reluate lucrarile la aceasta autostrada si in 2004 a fost dat in folosinta cel de-al doilea tronson intre Bucuresti si Fundulea, impactul si efectele acestuia incepand sa se produca si pentru satele comunei Cernica.
Nu vrem sa insistam mai mult pe istoricul acestei autostrazi pentru ca alte detalii foarte interesantele puteti gasi aici.
Dupa cum de asemenea probabil stiti, o decizie privind constructia unei autostrazi este luata tinand cont de raportul privind costurile si beneficiile pe care le produce un asemenea proiect de infrastructura, pentru o economie in ansamblul ei precum si la nivel local, incluzand orice cost si beneficiu monetar si teoretic in masura in care pot fi identificate si cuantificate corect si pe cele nemonetare.
In cele ce urmeaza, impreuna cu Dvs. vom incerca sa identificam aceste costuri si beneficii pentru locuitorii comunei Cernica, nu la un nivel academic sau in contextul unei analize sau metodologii ACB ci pur si simplu asa cum au fost, sunt sau ar putea fi resimtite de catre locuitorul “obisnuit” al comunei Cernica.
Definim locuitorul “obisnuit” acel locuitor care nu detine terenuri importante langa acest nod rutier si de asemenea deocamdata nu discutam de primaria Cernica sau alte autoritati publice locale si care pot detine suprafete importante de teren in zona noului nod rutier care se va construi chiar in jurul podului care traverseaza canalul care leaga lacul Cernica de Dambovita.
Facem o paranteza si spunem pentru cei care nu stiau, ca terenul pe care se va construi acest nod rutier (intre soseaua care leaga Caldararu si Cernica si calea ferata Bucuresti Oltenita) a apartinut boierului de origine evreiasca Fodor Martin (click acest link pentru a vedea fostul conac al acestuia si care acum, pe locul acestuia mai pot fi gasite doar gunoaie si moloz). Din cate stim pana acum, in lipsa mostenitorilor directi cea mai mare parte a proprietatilor acestuia inclusiv terenul de care vorbim a trecut in proprietatea primariei Cernica.
Totusi, se pare ca o parte din aceste proprietati au fost totusi revendicate si obtinute de un reprezentant al unora din acesti mostenitori prin primarul comunei Faraoani, Adrian Solomon (click aici).
Deoacamdata si in lipsa unor detalii oficiale nu putem decat sa facem anumite presupuneri in legatura cu cine detine terenul pe care se fac lucrarile efective de racordare.
Vom incerca in viitorul apropriat si in masura in care va exista disponibilitate si o anumita transparenta decizionala sa revenim cu privire la detalii privind realizarea acestui nod rutier inclusiv precum cine este constructorul si cand vor fi finalizate lucrarile.
Dupa cum probabil ati observat, inca nu exista o pancarta oficiala (ca si in cazul lucrarilor de amenajare a unui parc gen “Aventura” din padurea Cernica) prin care “muritorul” de rand din Cernica sa vada si el despre ce e vorba si ce i se intampla. Pana atunci si in cadrul acestui articol as vrea in continuare sa va expun parerea mea cu privire la acest subiect si ar fi extraordinar daca si Dvs mai credeti ca si parerea Dvs. conteaza.
Si haideti sa o iau de la inceput cu anii 2000-2004. Ca locuitor al satului Caldararu, pentru mine personal cel mai important efect direct al constructiei autostrazii a fost cresterea importanta a nivelului de zgomot exprimat in decibeli binenteles si a poluarii exprimate prin calitatea aerului respirabil si a mirosului. Si nu doar pentru mine ci si pentru majoritatea locuitorilor din Caldararu si o buna parte din cei din Cernica. Din acel moment, linistea de care ne bucuram in fiecare zi a disparut. Fosnetul frunzelor in adierea de seara sau de dimineata si ciripitul pasarelelor a fost inlocuit de vuietul asurzitor si permanent al autovehiculelor si motocicletelor in drumul lor grabit inspre si dinspre Constanta.
La momentul prezent, portiunea de autostrada care trece pe langa Cernica si Caldararu nu este protejata fonic in nici un fel, nici de catre panouri antifonice si nici de perdele de copaci care ar putea atenua acest zgomot. In ceea ce priveste Cernica, doar intrebati pe cei care locuiesc pe strada Bizantului cum ii loveste unda soc moto-sonica venita pe luciul lacului Cernica. Binenteles ca acest efect a fost stiut de catre proiectantii acestei autostrazi, dar tot bineneteles ca pentru a limita sau elimina acest efect nu s-a sinchisit nimeni.
Noi cei din Caldararu am fost intotdeauna priviti ca o cantitatea neglijabila din toate punctele de vedere (electoral, uman etc.) Doar terenurile din jurul Caldararului au fost privite cu interes si anumite facilitati de infrastructura (asfalt, gaze, apa, etc.) au fost introduse doar dupa ce nu prea mai era nimic de cumparat.
Au existat anumite jalbe-n bat ale unor locuitori din Caldararu, pe la portile autoritatilor locale su ministeriale dar binenteles ca nu s-a intamplat nimic. O sa revenim cu privire la aceste plangeri si o sa va prezentam documente trimise cu privire la nivelul zgomotului pe care trebuie sa il suportam din cauza autostrazii.
Pentru Posta, Tanganu si Balaceanca nivelul zgomotului nu reprezinta o problema datorita distantei autostrazii fata de aceste sate ale comunei Cernica. In contextul boom-ului imobiliar din anii 2006-2009, a existat binenteles si un efect pozitiv al trecerii autostrazii pe langa comuna Cernica.
Acesta s-a tradus automat in cresterea valorii terenurilor in functie de distanta fata de cea mai importanta intrare pe autostrada si anume nodul rutier de la intersectia centurii orasului Bucuresti cu autostrada A2 in zona satului Manolache. Amplasarea unor afaceri (sub diverse forme) in jurul acestor noduri rutiere a reprezentat intotdeauna o oportunitate deosebita pentru cei care au dorit un acces rapid la drumurile principale si cu cost redus al terenurilor denumite generic industriale.
Unele intreprinderi au fost obligate sa se mute din oras la periferie, acesti cumparatori devenind mana cereasca pentru cei care detineau terenuri in zona A2 sau adiacent. Odata cu oprirea “robinetului de bani” si declansarea asa zisei crize financiare incepand cu 2009 (in Romania) multe din aceste terenuri au ramas nevandute in lipsa potentialilor investitori deja reintorsi de pe unde au venit.
Acest lucru a fost valabil si pentru zona Cernica si terenurile care i-au imbogatit pe unii din locuitorii comunei Cernica au ramas “nerevandute” nemaifiind atat de interesante ca acum cativa ani, mai ales ca Cernica este in zona de sud-est a Bucuresti-ului si nu in partea sa mult trambitata si anume, cea de nord.
Oricum majoritatea terenurilor nu mai sunt in proprietatea “taranilor” din Cernica, ci in mana celor care au mizat pe termen lung pe aceasta zona si a celor care in aceasta perioada au dorit sa le valorifice prin revanzare dar au ramas fara cumparatori. Interesant este momentul startului la lucrarile acestui nod rutier si anume acum in 2012 si nu in 2004 sau 2008.
Intodeauna m-am mirat de ce acest nod nu s-a construit mai devreme, mai ales ca in planurile initiale era prevazut ca portile de taxare pentru intrarea pe autostrada sa fie construite chiar langa Caldararu, la doar cateva sute de metri de amplasamentul nodului rutier care este in curs de executare. Existenta unui asemenea nod rutier de la inceputul darii in folosinta a acestui tronson de autostrada era logica din perspectiva faptului ca intersecta drumul judetean DJ 301 care uneste Cernica si Bucurestiul cu Oltenita (Tanganu- Fundeni – Plataresti – Cucuieti – Galbinasi – Vasilati – Budesti – Negoiesti – Soldanu – Curcani – Mitreni - Oltenita).
Totusi doar in 2012 a inceput construtia acestui nod rutier si nu acolo unde DJ 301 intersecteaza aceasta autostrada, intre Tanganu si Cernica unde dupa parerea mea ar fi fost si mai logic sa fie amplasat acest nod si nu la iesirea din Cernica intre Cernica, Balaceanca si Caldararu. De ce ? In primul rand pentru ca in acest fel s-ar fi evitat aglomerarea si traficul chiar in zona barajului Cernica despre care putem spune ca este chiar in Cernica. Drumul spre Balaceanca si Glina nu este tot atat de important ca cel spre Oltenita si singura logica care imi trece prin minte si pentru care s-a preferat acest amplasament rezida probabil in faptul ca s-a dorit valorificarea unor terenuri ale unora mai mult decat ale altora.
Poate gresesc si astept ratiunea si argumentele din partea celor care au mai multe informatii decat noi sau o logica mai buna decat a noastra. Oricum, ideea nu este sa vedem care-al-cui este mai bun “kung-fu-ul” ci chiar sa aflam un raspuns la o intrebare simpla si care ar fi trebuit sa il stim de mult, noi locuitorii din Cernica si priviti totusi ca o comunitate, care poate are ceva de spus in aceasta privinta si care are dreptul la transparenta si informare. Ohh..dar ma scuzati..uitasem ca in capitalism cuvantul comunitate primeaza in fata intereselor individuale sau personale...
Imaginile prezentate mai sus m-au impresionat la o revizionare si sunt elocvente din punctul de vedere a ceea ce ne asteapta si care va fi profilul viitor al comunei Cernica. Acele cirezi de vaci sau turme de oi pe care le vedeti parca incearca disperate sa ramana stapane pe islazul comunal. Ele au cel mai logic punct de vedere pentru ca e vorba de supravietuirea...pura…a lor. In curand ele vor disparea si copii nostrii vor vedea aceste animale doar pe la televizor si eventual pe la “ferma animalelor” din Pantelimon.
Cei care inca se mai ocupau cu cresterea animalelor in Cernica cu siguranta isi vor gasi un loc de munca ca si paznici pe la vreun depozit care v-a aparea probabil peste noapte chiar in buza lacului Cernica.
Din acest punct de vedere trebuie sa mentionam ca intradevar probabil, tot peste noapte vor aparea noi locuri de munca, in functie de ce planuri (care cu siguranta deja s-au facut ), pentru valorificarea terenurilor adiacente acestui nod rutier. Pentru ca, dupa parera mea aparitia acestui nod rutier, nu are alta ratiune decat valorificarea inca o data a terenurilor din zona mentionata si in nici un caz, pentru faptul ca si locuitorii din Cernica vor putea ajunge si ei in Bucuresti pe autostrada.
Acestia nu vor mai fi nevoiti sa forteze intrarea asa cum au facut-o acum mai multi ani sau nu vor mai fi nevoiti sa indure umilinta de a merge pe drumul forestier care leaga Caldararu de centura sau umilintele unui proprietar de langa centura care blocheaza mereu acest drum.
De acest efect ne vom bucura cu totii (ba un mare pardon, doar cei care detin un autovehicul, au bani de combustibil, lucreaza in Bucuresti (eventual in zona fostului Sulea actual Theodor Pallady) sau vor sa ajunga la mare fara sa mai ocoleasca prin Balaceanca Glina sau pe centura pentru a intra pe autostrada. Adica foarte putini...
Cu siguranta vom asista la transformarea totala a ceea ce stim despre transportul in comun pe maxi taxi. O bun parte din ele vor face doar ruta X localitate de pe linia Oltenitei – pana la statia de metrou Anghel Saligny de la Catelu la intrarea pe bulevardul mentionat mai sus.
Deschiderea autostrazii reprezinta o buna oportunitate si pentru cei care doresc sa renunte sa circule prin Bucuresti cu autoturismul personal. Pot sa o faca pana la gura de metrou si sa-si lase masina acolo, daca nu le plac conditiile de maxi taxi ca sa ajunga la aceasta gura de metrou.
Pentru Cora, nu e o veste prea buna. Numarul cumparatorii fideli, vor scadea pentru ca unii vor prefera sa se “dea” pe autotrada pana la marile complexe comerciale de pe acelasi bulevard.
Sunt doar cateva exemple despre ce se va intampla in urma realizarii acestui nod rutier si va invit pe Dvs sa continuati cu aceste idei prin comentariile Dvs.
Per total m-as fi bucurat daca planurile ar fi despre cum sa imbunatatim viata locuitorilor din Cernica, dar din pacate, cred ca nu ne putem astepta decat la planuri despre cum se vor imbogatii altii, pe seama terenurilor lor sau ale altor locuitori din Cernica si pe seama calitatii vietii a majoritatii dintre noi.
Macar daca zona Cernica ar fi privita de viitorii investitori ca o zona cu potential din punct de vedere al agrementului iar investitiile viitoare ar fi facute in acest scop. Mediul inconjurator ar arata altfel. Dar din pacate aceasta idee de “mediu curat si de agreement” nu poate fi compatibila cu ditamai nodul rutier la cativa Km de Bucuresti. Sau cine stie, dea Domnul sa ma insel…si astept puncte de vedere mai optimiste…asa de dragul optimismului ,daca nu de dragul meu…sau al Dvs…stimati locuitori ai comunei Cernica…
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.
Am primit raspunsul,va multumesc,asta e legea e lege eu trebuie sa respect ,dar guvernantii o calca an picioare .Multa sanatate dores la toata ECHIPA!!
0
florin
o istorie a CERNICAI
Deosebit de importante documentele prezentate de Dl Ciotoran, a carui munca in a culege informatii istorice despre Cernica este de apreciat. Tot cu ajutorul dumnealui ar trebui sa "traducem" in practica aceste informatii si sa le putem folosi ca argumente istorice si tehnice de nerespins. Oare cum vom putea rezolva acest incident cu Primaria Fundeni? Ce face Primaria Cernica in acest caz? Cred ca ar fi deosebit de util un punct de vedere al dl Gelu in acest caz; Oare ne vom indrepta spre un proces cu Primaria Fundeni? ....intrebari si intrebari...si poate si ceva raspunsuri oficiale....ar fi foarte utile.<br />In alta ordine de idei, sa salutam inca o data demersurile dl Ciotoran, si de ce nu, sa-l sprijinim in a intocmi o istorie a Cernicai? Sugestii? Propuneri? Voluntari?
0
Guest
mosier
domnu ciotoran, vorbeati de teritoriile satelor din comuna ca fiind pe vremuri mosii manastiresti. ce mai conteaza acum cand cernica e mosia primarului gelu ?
0
Vox Cernica TV
Acum esti inregistrat in situl NetDent.ro folosind contul tau de Facebook.
Notificare comentarii
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.
multumire
Am primit raspunsul,va multumesc,asta e legea e lege eu trebuie sa respect ,dar guvernantii o calca an picioare .Multa sanatate dores la toata ECHIPA!!o istorie a CERNICAI
Deosebit de importante documentele prezentate de Dl Ciotoran, a carui munca in a culege informatii istorice despre Cernica este de apreciat. Tot cu ajutorul dumnealui ar trebui sa "traducem" in practica aceste informatii si sa le putem folosi ca argumente istorice si tehnice de nerespins. Oare cum vom putea rezolva acest incident cu Primaria Fundeni? Ce face Primaria Cernica in acest caz? Cred ca ar fi deosebit de util un punct de vedere al dl Gelu in acest caz; Oare ne vom indrepta spre un proces cu Primaria Fundeni? ....intrebari si intrebari...si poate si ceva raspunsuri oficiale....ar fi foarte utile.<br />In alta ordine de idei, sa salutam inca o data demersurile dl Ciotoran, si de ce nu, sa-l sprijinim in a intocmi o istorie a Cernicai? Sugestii? Propuneri? Voluntari?mosier
domnu ciotoran, vorbeati de teritoriile satelor din comuna ca fiind pe vremuri mosii manastiresti. ce mai conteaza acum cand cernica e mosia primarului gelu ?