- Scris de crispat crispat
- Categorie: Opinii Opinii
- Publicat: 04 Aprilie 2012 04 Aprilie 2012
- Accesări: 3884 3884
Fiindcă am vrut să fac nişte observaţii la un articol al domnului Florin Chiţă şi spaţiul oferit de comentarii este insuficient, le prezint în cele ce urmează.
E limpede că banii de la Uniunea Europeană se obţin pentru proiecte mari, care să aibă efect pozitiv pentru cât mai mulţi locuitori. De exemplu, şansele de a realiza alimentări cu apă şi canalizări pentru sate izolate sunt mici, pentru că se lucrează cu proiecte care integrează cât mai multe localităţi. În aceste condiţii, conlucrarea dintre primării şi consiliile judeţene devine esenţială, pentru că la nivel de comune nu există forţa financiară şi umană necesară definirii şi administrării unor astfel de proiecte extinse. Sigur, e foarte clar că factorul politic joacă un rol covârşitor: dacă nu eşti bine văzut de partidul care controlează voturile consiliului judeţean, nu ai şanse ca primăria pe care o conduci să "se lipească" de vreun proiect
de multe milioane de euro. Deci, e important pe cine votăm… Din păcate, speranţele ca politizarea finanţării administraţiei publice locale să dispară par infime. Dacă USL va câştiga alegerile parlamentare şi va reuşi aşa ceva, va rămâne sigur în istorie (de rămas, rămâne oricum, dar cine ştie cu ce etichetă…). Sunt chiar curios ce se va întâmpla dacă se realege primarul actual şi rămâne la PDL, în ciuda unor procente micuţe preconizate pentru acest partid la parlamentare. Dar nu se ştie de unde sare votantul (din ce autocar), şi nici buletinele de vot nu sar departe de cine le numără, deci te pomeneşti că PDL va avea peste 30%. Vom trăi şi vom vedea (ce mai avem de tras...).
E adevărat că s-au făcut destul de multe lucruri bune. Ce mi se pare supărător e că, în dulcele stil clasic românesc, ar fi fost posibil ca proiectele să fie mai bine făcute, spre mulţumirea tuturor. Nu e totul să bifezi un proiect, e important să iasă şi ceva cât mai bun, dacă tot cheltuieşti banii. Ce m-a deranjat, de exemplu, la asfaltările recente a fost superficialitatea la capitolul detalii. Sigur, asfaltarea drumului judeţean spre Budeşti a fost făcută din fonduri europene Regio de către consiliul judeţean Ilfov, dar nu am văzut o implicare a edililor din Cernica (şi nici din Pantelimon, de altfel) în acest proiect. Dacă aşa ceva ar fi existat, poate că nu am vedea acum lucruri ca
-Bare de protecţie galvanizate, scumpe, inutile şi periculoase, montate la toate intersecţiile cu DJ (mare parte din ele deja lovite de camioanele care se chinuie să intre sau să iasă pe/din străzile laterale).
-Supraînălţarea DJ 301 în Cernica, fără amenajarea unor racordări corespunzătoare cu şanţurile de pe margine. Practic, de la asfaltare, drumul s-a îngustat în Cernica pentru că maşinile nu pot opri în lateral, ci stânjenesc circulaţia ca să nu se răstoarne în şanţ.
-Lipsa unei parcări suficient de mari la Mănăstirea Cernica, astfel ca de sărbători să putem trece prin zonă fără a ne strecura printre maşinile oprite pe margini -- şi care, din cauza aceloraşi racordări inexistente cu şanţurile, stau jumătate pe carosabil.
-False şanţuri de scurgere a apei pe marginea DJ. De ce zic "false"? Pentru că nu se vede un sistem de colectare, cu pantă care să evacueze puhoaiele spre un canal colector, iar trecerile pe sub podeţele de acces în curţile oamenilor sunt plasate foarte sus (există un spectaculos astfel de tub, plasat lângă liziera pădurii, la care apa probabil că n-ar fi ajuns nici la Potop).
În privinţa instalării gazelor, cred că miza a fost electorală şi mai ales imobiliară. Nu sunt convins că se justifică din punct de vedere economic această reţea de gaze, în condiţiile în care e posibil să fie foarte puţini beneficiari capabili să suporte costul exorbitant al racordării, plus cel zdrobitor al consumului cu ştampilă de Siberia. Aşa, deşi multe ţevi sunt instalate de vreo doi ani, fără să circule prin ele vreun milimetru cub de gaz, e probabil că s-a urmărit doar creşterea preţurilor de vânzare a caselor şi a terenurilor din zonă. E bine şi aşa, pentru cei ce vor să vândă. Că tot nu sunt şanse de locuri de muncă din belşug sau pensii mărite...
La capitolul reţele de comunicaţie, fiind posesor de linie telefonică de la Romtelecom, pot spune că mai mult nu funcţionează -- din cauza furturilor de cablu foarte frecvente... Probabil că ar fi şi mai frecvente, dar maşina cu bodyguarzi a Primăriei bagă spaima-n cine trebuie şi-n gospodarii care se-ntorc de la Cora pe-ntuneric. Nu cred că se adună 5-6 luni de funcţionare pe an, iar timpul de remediere e de vreo două luni, câteodată mai mult. Despre reţeaua de televiziune prin cablu, ca şi despre… bolnavi cronici, numai de bine ! Când se văd şi altceva decât purici (şi nu e vorba doar de Animal Planet !), e sublimă. Probabil că investiţiile în amplificatoarele care ar asigura o calitate mai… omenească sunt prea mari pentru firma respectivă. Noroc că se poate trece la concurenţă, adică la Digi, Boom, Dolce şi aşa mai departe. Ca să nu mai zic că, dacă poţi urca o antenă bună într-un par înalt, ai la dispoziţie chiar destul de multe canale, cu zero roni abonament – doritorii să apeleze la domnul Vasile Bolboja pentru indicaţii preţioase.
Ceea ce nu pot înţelege în ruptul capului este felul în care edilii gândesc (?) dezvoltarea comunei. Nu s-a înţeles nimic din ceea ce s-a întâmplat în zona Pipera, unde casele par paraşutate din avion fără vreo noimă sau urmă de sistematizare, iar intervenţia pompierilor sau a Salvărilor în planurile 2-3-4 de la drumul principal este uneori imposibilă. Ca urmare, s-a repetat fenomenul şi pe malul lacului Cernica. Dacă acolo era foarte greu să reparcelezi proprietăţile ca să trasezi drumuri şi reţele de utilităţi foarte bine gândite, nu acelaşi lucru se poate spune despre zonele trecute mai recent în intravilan – şi în care s-au alocat loturi de casă, mare parte aflate acum la vânzare. Dar cumpărători, mai greu… Păi cum să dai o mulţime de bani pe un teren, dacă cel mai apropiat transformator e la un kilometru şi trebuie să plăteşti stâlpii şi cablurile? Dacă mai şi vezi planul de situaţie şi constaţi că "beneficiezi" de un drum de acces pe care abia încape o maşină (asta dacă nu cumva vreun vecin mai întreprinzător nu a "mâncat deja din caşcaval" cu gardul) şi nu poţi vira la intrarea în curte decât dacă retragi poarta cu vreo doi metri… Din câte ştiu, în toate ţările civilizate nu se emite autorizaţie de construcţie dacă nu există, de obicei asigurate de către autorităţile comunale, toate utilităţile. La noi, companiile de utilităţi se finanţează şi fac investiţii cu banii curajoşilor care construiesc în mijlocul câmpului, aşteptând apoi cu anii să se asfalteze, să apară iluminatul public, apa, canalul, gazele şi hingherii.
Ar fi atât de greu ca edilii noştri să se gândească şi la posibilitatea înfiinţării unui parc industrial, cu toate utilităţile, la doi paşi de Şoseaua de centură şi de centrul Bucureştiului? O dezvoltare durabilă a comunei nu se poate face şi cu aportul firmelor care, poate, ar veni să investească în zonă cum au venit altele la Jucu?
Ce să mai zic de faptul că se aruncă bani pe fereastră cu nemiluita dacă proiectele nu sunt coordonate şi integrate. Ia gândiţi-vă că ne apucă lucrările de canalizare după ce mai întâi asfaltăm înainte de alegeri, apoi reasfaltăm şi ne apucă instalarea gazelor, reasfaltăm şi ne loveşte reţeaua de apă curentă, apoi reasfaltăm şi ne dăm seama că în UE nu se admit racorduri electrice şi de telecomunicaţii aeriene, pe stâlpi, apoi… Dar şi aşa e bine, că circulă banii şi apar locuri de muncă la firmele de partid.
Cât priveşte includerea comunelor ilfovene în zona extinsă metropolitană, tare mă tem că nu va avea alt efect vizibil decât creşterea impozitelor. Statul nu prea are de dat, ci de luat -- mai mult de la noi, mai puţin de la Uniunea Europeană, pentru că e complicat şi ne cam controlează...
Se pare că s-a aprobat şi grandiosul proiect al canalului Dunăre-Dâmboviţa, deci s-ar putea să ne trezească în curând sirenele vapoarelor de la Glina, pline cu turişti austrieci veniţi să vadă Mănăstirea Tânganu, proaspăt renovată de către înstăriţii locuitori ai comunei Cernica. Sau cam aşa ceva.
Campurile de mai jos marcate cu * sunt obligatorii.
Mai spuneţi-ne, e foarte interesant! Măcar să ştie piticii că povestitorii scriu prin jurnale. Nu cred că s-ar jena prea tare, dar poate le scade cinismul la cote mai decente.
Liceul construit linga sala de sport, o sa aiba si clasa de sport deci sala o sa fie folosita, concursurile de karate ale copiilor din comuna, se desfasoara si ele acolo, este complet utilata, si am vazut dupa o vizita de acum 2 saptamini, ca se face chiar si tenis de camp,
Copii din comuna noastra, pot face tenis, cu o antrenoare care este stabilita in comuna noastra, gratuit dupa cat am inteles eu.
LIPSESTE FOARTE MULT INFORMAREA.
O BUNA COLABORARE CU VOX AR FI BENEFICA PT TOTI, DAR.......
legislatie.resurse-pentru-democratie.org/52_2003.php
RSS pentru acest articol.