Pregătirea sărbatorilor de Paști in comuna Cernica. Tradiții si obiceiuri.

sarbatori

Continuăm prezentarea sărbătorilor dragi românilor, evident şi cernicaşilor noştri, cu pregătirea şi desfăşurarea celor de Paşti –Invierea lui Iisus Hristos - socotite drept cele mai importante dintre cele creştine.

Primăvara si-a intrat în drepturi şi continua cu lungul post al Paştelui (7 săptămâni) care în timpuri trecute era respectat de aproape toată lumea. În cursul anului se postea cu osebire ziua sfântă de Vineri şi de către cei mai credincioşi şi ziua de Miercuri.

În postul Paştelui se

consumă produsele rămase şi conservate din timpul iernii: cartofi, fasole, varză acrită, murături dar şi cele oferite de primăvara în devenire: stevie, lobodă, mai ales urzici pentru “împrospătarea sângelui “ (în abundenţă în zona noastră, atât în bogatele păduri cât şi pe întinsele lunci), gustoasa ciorbă de untişor cules din pădure odată cu frumoasele flori de primăvară: ghiocei, viorele, brânduşi, toporaşi, brebenei, parfumatele micşunele.

Aceia care nu respectau tot postul (se au în vedere mai ales copiii) se străduiau să-l respecte în “săptămâna mare” – cea de dinaintea Duminicii Paştelui.

În acea săptămână pregătirile erau în toi, febrile. În afară de cele bisericeşti (deniile) gospodinele pregăteau apetisante mâncăruri din carne (tradiţionalele ciorbe şi fripturi de miel sau păsări: găini, curci, gâşte, raţe), gustoşi şi aburinzi cozonaci. Şi nelipsitele “ouă roşii” (care erau de variate culori: roşii, verzi, albastre, galbene şi înflorate).

Bucuria copiilor era la cele mai înalte cote: li se înnoia îmbrăcămintea. Schimbau straiele uzate şi grosolane folosite în iarna ce a trecut cu unele noi, de primăvară, subţiri, uşoare. Era ca o “primenire sufletească şi fizică”- prin schimbarea straielor. Băieţilor li se cumpărau tenişi (de obicei de culoare albastră), pantaloni de doc bleaumarin, cămăşi cu mânecă scurtă. Fetele primeau frumoase rochiţe colorate, sandale şi ciorapi albi “trei sferturi”. Sâmbătă seara toată lumea făcea o baie purificătoare, duminica de Paşti se îmbrăcau cu straiele cele noi, luau anafura, adusă de la biserică în Noaptea Învierii, ciocneau ouăle roşii în familie, iar copiii plecau să se întâlnească între ei. Se întreceau în ciocnirea ouălelor stabilindu-se “oul campion” şi deţinătorul lui. Se mai întâmplau şi farse unii folosind ouă de lemn abil mascate.

O distracţie deosebită era “datul în dulap sau barcă”. Plata se făcea în ouă roşii. În arelul nostru, ne amintim că asemenea distracţii erau organizate de meşterii de case. Aceştia aveau profesionalismul necesar pentru construi asemenea instalaţii solide, fără riscuri majore. În Tânganu era Marin Bilă. Cei mai mici se legănau în dulap desigur un timp limitat, cei mai curajoşi se avântau în bărci care făceau balansuri ametiţoare. Ba cei mai mult decât curajoşi se dădeau “peste cap”, adică sfidând imponderabilitatea făceau o rotire completă de 360 grade. Odată cu cele 3 zile ocazionate de Sărbătorile Pascale se intra în primăvara autentică, cu splendida lună mai, cea a împărăţiei florilor.

Adaugă comentariu
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea articolelor si comentariului revine autorului acestuia.