Flora spontana medicinala din padurea Cernica. Revista Farmacia

: Scris de Administrator Administrator; Categorie: Istorie Locala Istorie Locala; Publicat: 19 Martie 2023 19 Martie 2023; Creat: 19 Martie 2023 19 Martie 2023; Accesări: 2627 2627

Va prezentam o lucrare din anul 1959 cu privire la flora spontană medicinală din pădurea Cernica, lucrare executat de Laboratorul de botanica farmaceutica al Facultatii de farmacie. Lucrarea contine inclusiv o schita a padurii Cernica din acea perioadă și care conține mai multe toponime (nume ale unor locuri) ale acestei paduri.

Lucrarea a fost scrisa de farm. dr. S. Forstner, farm. A. Gheorghiu, farm. dr. Elena Ionescu-Matiu, Bucureşti si publicata in revista Farmacia, 1959 (Anul 7, nr. 1-6)1959-07-01 / nr. 4

"Flora spontană medicinală a ţării noastre oferă o bogăţie însemnată, care furnizează materii prime pentru obţinerea de medicamente. Cercetările sistematice, urmărind o valorificare raţională a ei, semnalează şi pun la dispoziţia industriei noastre de medicamente cantităţile de plante medicinale de primă necesitate, care pot fi recoltate în condiţii avantajoase.

In lucrarea prezentă vom expune rezultatele cercetărilor noastre obţinute asupra identificării şi cartării plantelor medicinale din pădurea Cernica. Acest studiu l-am considerat necesar, deoarece lucrările pur botanice nu pot fi utilizate în sensul valorificării florei medicinale din această pădure.

Aprecierile noastre asupra cantităţilor de plantă sau părţi din plantă (rădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe) care se pot colecta dintr-o staţiune, şi care sînt cerute de industria noastră de medicamente, sînt aproximative şi se referă la droguri uscate. De asemenea precizăm că indicarea cantităţilor de droguri care pot fi colectate are o valoare relativă, deoarece ulterior pot surveni modificări mai mult sau mai puţin importante asupra florei spontane şi astfel cartarea iniţială să nu mai corespundă cu realitatea.

Consideraţii geografice şi geologice asupra pădurii Cernica

Pădurea Cernica se întinde pe o suprafaţă de cca. 2 070 hectare (n.r. conform impartirii teritoriale de la acel moment, acum parte integranta din Aria Naturală Protejată „Lacul și Pădurea Cernica” cu o suprafata de 3.744 ha) şi face parte din raionul Brăneşti, regiunea Bucureşti. Această pădure a făcut parte din fostul „Codru al Vlăsiei“ şi are următoarele hotare (fig. 1): la Nord se mărgineşte cu U.P.I Pustnicu, despărţită prin şoseaua Bucureşti—Călăraşi ; la sud, cu şoseaua Cernica şi valea Tînganului, cu satul Cernica-Tîngău ; la est cu U.P. III Fundenii, despărţită prin valea Pasărea; la vest cu U.P. III Miciurin, despărţită prin linia C.F.R. de centură.

Terenul cu pădure este şes, care prezintă şi coaste slabe spre văile largi în care se scurg apele din ploi şi din topirea zăpezilor, formînd padine sau rovine. Altitudinea este cuprinsă între 60 şi 100 m deasupra nivelului mării, dominantă fiind cea de cca. 80 m. Panta nu apare în general decît pe malurile văilor largi ale apelor. Această cîmpie este rezultatul depunerilor aluvionare carpatice de pietrişuri şi nisipuri cu aternare peste argilele Mării Levantine, sub forma unui vast şi platcon de dejecţie, format peste groapa tectonică subcarpatică. Peste aceasta s-au depus straturi groase de loess eolian. ..."

Continuare in documentul de mai jos: