Scris de Lilian Iordache Lilian Iordache

Categorie: Analize Analize

Creat: 30 Aprilie 2026 30 Aprilie 2026

Accesări: 111 111

Vă rugăm să evaluați Vot 1 Vot 2 Vot 3 Vot 4 Vot 5  

Datele definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, analizate împreună cu seria mai veche de indicatori socio-economici publicați anterior de VoxCernica și cu datele mai noi din Anuarul Statistic al Județului Ilfov 2025, conturează imaginea unei comune dinamice, care a crescut constant și s-a schimbat vizibil în ultimii ani.

Dacă în articolul anterior din portalul VoxCernica despre rezultatele parțiale ale recensământului din 2011 erau consemnate 3.018 gospodării și 10.363 de locuitori, iar analiza statistică pentru perioada 2007–2016 arăta deja o creștere a populației după domiciliu de la 8.884 la 10.419 locuitori, seria oficială mai recentă din anuar indică pentru Cernica 11.375 locuitori după domiciliu la 1 iulie 2024. 

Ceea ce iese imediat în evidență din recensământul din 2021 este faptul că comuna Cernica nu gravitează în jurul unui singur sat dominant, ci are o structură internă mult mai echilibrată decât s-ar putea crede la prima vedere. 

Comuna avea 11.871 locuitori, dintre care 3.284 în satul Cernica, 3.255 în Tânganu, 3.221 în Bălăceanca, 1.384 în Căldăraru și 727 în Poșta. Practic, cele trei sate mari ale comunei sunt foarte apropiate ca mărime, diferența dintre cel mai mare și al treilea fiind de numai 63 de locuitori, ceea ce spune mult despre felul în care este distribuită populația în teritoriu. (ilfov.insse.ro)

Dintre cele 2861 comune din România, Comuna Cernica se situează pe locul 23 în clasamentul comunelor după numărul de locuitori.

Și structura pe sexe arată o comună relativ echilibrată, dar cu o ușoară predominanță feminină. La nivelul întregii comune, recensământul indică 5.821 bărbați și 6.050 femei. Aceeași tendință se regăsește și în satele componente: în satul Cernica sunt 1.594 bărbați și 1.690 femei, în Bălăceanca 1.586 bărbați și 1.635 femei, în Căldăraru 680 bărbați și 704 femei, în Poșta 359 bărbați și 368 femei, iar în Tânganu 1.602 bărbați și 1.653 femei. Nu este o diferență spectaculoasă, dar este un detaliu care completează corect profilul demografic al localității. (ilfov.insse.ro)

O altă observație importantă ține de structură pe vârste. Din datele teritoriale ale recensământului reiese că, în Cernica, grupa 0–14 ani însumează 2.208 persoane, grupele 15–54 ani adună 6.860 persoane, iar populația de 55 ani și peste ajunge la 2.803 persoane. Raportat la total, asta înseamnă aproximativ 18,6% copii și adolescenți, 57,8% populație aflată în plin interval activ și 23,6% populație de 55 de ani și peste.

Cu alte cuvinte, comuna are încă o bază importantă de populație tânără și adultă, dar și o pondere deloc neglijabilă a segmentului matur și vârstnic, ceea ce înseamnă că dezvoltarea locală trebuie gândită simultan pentru școli, servicii pentru familii tinere, transport și nevoi sociale sau medicale ale vârstnicilor. (ilfov.insse.ro)

Datele privind locul nașterii și domiciliul confirmă și ele că localitatea nu mai poate fi privită doar ca o comunitate închisă în propriul nucleu tradițional. 

Pentru comuna Cernica, recensământul indică 7.582 persoane încadrate statistic la categoria "născute în localitatea de recenzare", 340 în altă localitate din județ, 3.888 în alt județ și 61 în altă țară. Trebuie însă precizat că, în metodologia recensământului, "locul nașterii" nu reprezintă neapărat localitatea unde a avut loc fizic nașterea, ci localitatea în care mama avea reședința obișnuită sau domiciliul la momentul nașterii. Prin urmare, acest indicator nu arată existența unei maternități locale, ci mai degrabă ponderea persoanelor provenite din familii stabilite în comună la momentul nașterii lor.

Separat, după domiciliu, 10.833 persoane aveau domiciliul în localitatea de recenzare, 94 în altă localitate din același județ, 941 în alt județ și 3 în altă țară.

Aceste cifre sugerează limpede că, pe lângă populația locală veche, comuna a atras în timp și locuitori veniți din afara ei, ceea ce explică într-o anumită măsură și schimbările vizibile din ultimii ani. (ilfov.insse.ro)

Din punct de vedere etnic și confesional, profilul localității rămâne unul predominant românesc și ortodox. La nivelul comunei Cernica, recensământul înregistrează 10.678 persoane declarate români și 372 persoane declarate romi, restul aparținând altor etnii sau categoriilor nerecunoscute ori nedeclarate în număr redus.

Din perspectivă religioasă, 10.786 persoane sunt declarate ortodoxe, iar celelalte apartenențe confesionale apar în numar mult mai mic. Asta nu anulează diversitatea existentă, dar arată că identitatea majoritară a comunei rămâne încă una foarte clar conturată. A se vedea si tabelele de mai jos. (ilfov.insse.ro)

La capitolul activitate economică, datele recensământului sunt la fel de relevante. Pentru comuna Cernica apar 5.650 persoane active, dintre care 5.525 ocupate și 125 șomeri, alături de 6.221 persoane inactive; dintre acestea, 2.284 sunt elevi (majoritatea) si studenți, 2.270 pensionari și 649 persoane casnice.

În rândul populației ocupate, cele mai mari efective apar în comerț și reparații auto, industrie prelucrătoare, agricultură, sănătate și asistență socială, precum și construcții.

Imaginea se leagă bine de seria statistica mai veche publicată de VoxCernica, unde numărul mediu al salariaților urca de la 1.109 în 2007 la 2.276 în 2016, iar numărul întreprinderilor active ajungea la 231 în 2016. Cu alte cuvinte, comuna nu a crescut doar ca populație, ci și ca volum al activității economice locale și periurbane. (ilfov.insse.ro)

Și fondul locativ vorbește despre aceeași transformare. În analiza VoxCernica pentru 2007–2016 se vedea cum numărul locuințelor existente a crescut de la 2.532 la 3.275, iar suprafața locuibilă totală de la 117.742 mp la 188.776 mp. Datele recensământului din 2021 merg mai departe și indică pentru comuna Cernica 3.666 clădiri, 4.836 locuințe convenționale, dintre care 3.680 ocupate, 19.209 camere și 305.583 mp suprafață totală a camerelor. Nu este doar o creștere statistică, ci semnul unei extinderi reale a comunei, care aduce inevitabil presiune suplimentară pe drumuri, utilități, școli, transport public și servicii medicale.

Seria statistica din Anuarul Statistic al Județului Ilfov 2025 este importantă pentru că arată că această dinamică nu s-a oprit odată cu recensământul. La 1 iulie, populația după domiciliu a comunei Cernica apare la 10.666 în 2018, 10.751 în 2019, 10.895 în 2020, 11.040 în 2021, 11.184 în 2022, 11.277 în 2023 și 11.375 în 2024. Așadar, chiar dacă seriile statistice trebuie citite cu atenție, deoarece unele lucrează cu populația după domiciliu iar recensământul cu populația rezidentă, sensul general rămâne foarte clar: Cernica este o comună care a continuat să crească și după 2021.

În același timp, sursele consultate arată ca nu toate seturile statistice oferă același nivel de detaliu. În tabelele teritoriale ale recensământului apar explicit și satele componente, ceea ce permite o analiza pentru fiecare sat: Cernica, Bălăceanca, Tânganu, Căldăraru și Poșta. În schimb, seriile curente din anuarul statistic sunt publicate în principal la nivel de comună, adică la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale. (ilfov.insse.ro)

Privite împreună, toate aceste date arată clar că Cernica nu mai este de mult o localitate marginală, statică, definită doar prin imaginea ei tradițională.

Este o comună aflată într-o transformare demografică, rezidențială și economică reală, cu trei sate mari aproape egale ca pondere, cu un fond locativ în extindere, cu o bază activă importantă și cu o populație care continuă să crească.

În același timp, trebuie arătat că această dezvoltare nu a avut loc în gol: în ultimele aproximativ două decenii și jumătate, infrastructura comunei s-a extins accelerat, iar nevoile esențiale legate de drumuri, asfaltare, alimentare cu apă, canalizare, gaze și electricitate au fost acoperite în mare măsură chiar daca nu în ritmul dorit de locuitori.

Provocarea de astăzi si in viitor, nu mai este doar aceea de a construi de la zero, ci de a rezolva problemele restante, semnalate inclusiv de locuitori, de a continua dezvoltarea comunei acolo unde mai există carențe, de a adapta infrastructura / rețelele și serviciile de utilitați (drumuri, gaze, apă și canalizare, electricitate) la o comună mai mare și mai complexă decât în trecut, dar și de a asigura întreținerea, reparația și mentenanța a ceea ce s-a realizat deja.

Această etapă va fi cu atât mai dificilă cu cât resursele financiare ale comunei nu sunt nelimitate, mai ales într-un context apăsat de criza energetică, de presiunile bugetare și de instabilitățile politice și economice de la nivel național și internațional. Din acest motiv, discuțiile publice despre infrastructură, transport, școli, utilități, sănătate și calitatea vieții nu mai pot fi purtate la nivelul de acum 20 sau 25 de ani, ci la scara comunei de astăzi și a nevoilor ei reale de funcționare, întreținere și dezvoltare.

Dincolo de cifrele care arată creșterea populației, a fondului locativ și a dimensiunii economice a comunei,dezvoltarea Cernicăi a fost percepută de mulți locuitori ca un proces real, apreciat de marea majoritate a locuitorilor, dar adesea inegal, anevoios și costisitor, după cum semnalează o altă parte a acestora. Odată cu modernizarea acestei comune a apărut și nevoia unui spațiu civic în care oamenii să semnaleze nu doar realizările, ci și întârzierile, neajunsurile, dezechilibrele și tensiunile acestei evoluții.sau efectele secundare ale dezvoltării.

Acesta  a fost unul din motivele pentru crearea portalului voxcernica.ro.

Analizată împreună cu semnalările publicate în timp in Portalul Vox Cernica, evoluția comunei Cernica apare ca o imagine mai completă și mai realistă decât cea care poat fi văzută doar prin prisma cifrelor reci, statistice.

Dincolo de creșterea populației, de extinderea fondului locativ și de consolidarea bazei economice, se vede o comună care, trebuie să recunoaștem, în ultimele două decenii, sub presiunea limitarilor bugetare, de finantare si a nevoii absorției de fonduri europene, a traversat un proces accelerat de modernizare edilitară și de schimbare a peisajului local urbanistic și natural.

Direcția generală a fost una clară: extinderea utilităților, modernizarea drumurilor și apropierea treptată de un standard de confort greu de imaginat în urmă cu 20–25 de ani. Numai că această dezvoltare nu a fost liniară și nici uniformă, iar în spatele imaginii de ansamblu au rămas vizibile întârzieri, prioritizări neadecvate, suprapuneri de lucrări, zone neacoperite la timp, nevoi de întreținere și reparații și tensiuni legate de ritmul în care s-au făcut investițiile și de capacitatea lor de a ține pasul cu extinderea comunei.

În planul infrastructurii de bază, imaginea care se conturează este aceea a unei comune în care rețelele de apă, canalizare și gaze au avansat în mod real, dar adesea fragmentat, în etape și, după cum au reclamat unii locuitori, cu costuri suplimentare ori insuficient explicate și comunicate public.

În satele componente au avut loc, de-a lungul timpului, măsurători, licitații, săpături, au fost implementate contracte de finanțare și lucrări finalizate etapizat, în contexte în care proiectele de apă și canalizare au fost realizate printre ultimele rețele de utilități, fiind legate, suprapuse sau condiționate de alte investiții, precum modernizarea drumurilor, realizarea stațiilor de epurare ori extinderea altor rețele de utilități.

Cel mai probabil, această lipsă de coerență aparentă în ordinea lucrărilor - de la reabilitarea și asfaltarea drumurilor până la rețelele de apă și canalizare, gaze ori electricitate - nu s-a datorat neapărat unor deficiențe de planificare și nu poate fi explicată prin lipsă de înțelegere sau bunăvoință administrativă, ci faptului că finanțările disponibile — locale, guvernamentale sau europene — nu au venit întotdeauna atunci când cereau nevoile reale ale comunei și nici în ordinea inginerească firească a investițiilor. De aici și impresia, resimțită de mulți locuitori, că unele lucrări au fost făcute pe sărite sau într-o succesiune discutabilă: nu neapărat pentru că nu existau priorități, ci pentru că, în practică, s-a lucrat adesea în funcție de banii care puteau fi atrași la un moment dat, nu de logica ideală a dezvoltării edilitare.

Tot de  aici au aparut problemele legate de lipsa de sincronizare si ordinea de implementare a unor lucrari: șanțurile pentru conducte care au afectat asfaltul, unele porțiuni au rămas nerefăcute corespunzător, nivelul drumurilor a ramas peste cel al gospodarilor in cele mai multe zone, iar lucrările edilitare au fost percepute adesea ca intervenții succesive, nu ca un program coerent executat cap-coadă. 

Peste acestea s-a adăugat și povara financiară, odată cu majorări consistente ale tarifelor la apă și canalizare începând din 2022 și apoi din 2023, justificate prin condiționalități de finanțare și sustenabilitate a investițiilor.

Cosmarul exploziei tarifelor la apa si canalizare in Cernica continua.

Tarif dublu pentru ridicarea gunoaielor in comuna Cernica incepand cu luna septembrie 2024.

In ultimii ani, de asemenea, o presiune economică mai largă este resimțită direct și în bugetele locuitorilor comunei: nu doar majorările la apă și canalizare, ci și scumpirile la electricitate și gaze, inflația ridicată din ultimii ani, creșterea unor taxe și impozite locale, precum și efectele consolidării bugetare într-un stat aflat încă sub presiunea deficitului excesiv care nu poate fi explicat astazî decât în contextul și pe fondul războiului din Ucraina.

În România, rata anuală a inflației a fost de 13,8% în 2022, 10,4% în 2023 și 5,6% în 2024, după șocurile succesive generate de pandemie și de războiul din Ucraina, iar BNR și instituțiile internaționale au continuat să lege riscurile inflaționiste și de conflictul din Orientul Mijlociu; în 2026, Agenția Internațională a Energiei arăta chiar că războiul din Iran și criza regională au împins din nou în sus prețurile la petrol și gaze.

În paralel, Comisia Europeană și Consiliul UE au menținut România în logica ajustării fiscale, iar la nivel local s-a suprapus și percepția unei poveri crescânde a taxelor și impozitelor.

În acest context, chiar dacă infrastructura comunei s-a extins real, pentru mulți locuitori sentimentul dominant nu a fost doar acela al modernizării, ci și acela că utilitățile, taxele și costul general al vieții au crescut mai repede decât puterea lor de cumpărare.

Această degradare a parametrilor materiali și economici a avut efecte și dincolo de gospodărie, răsfrângându-se asupra vieții sociale, culturale și sportive a comunei.

Chiar dacă, în timp, baza materială s-a îmbunătățit prin existența și modernizarea unor cămine culturale, terenuri, stadioane și săli de sport, comparația dintre intensitatea vieții comunitare de altădată și prezent sugerează o rarefiere a manifestărilor locale și o pierdere de continuitate și a sentimentului de apartenență, identitate și de comunitate.

Dacă în trecut căminul cultural era un spațiu viu, cu filme, concursuri, baluri și întâlniri regulate, iar terenurile virane ale comunei și de mai mult timp stadioanele, găzduiau manifestări cultural-sportive ample, precum "Cupa Cernica" din 2002 si 2003, în anii mai recenți apar mai degrabă evenimente punctuale decât o viață cultural-sportivă constantă.

Chiar și acolo unde au existat inițiative sau reveniri, relatate și în portalul voxcernica.ro — precum festivaluri ori meciuri demonstrative pe stadion — în prezent, tonul general rămâne acela al unei comunități în care presiunea costului vieții, schimbarea structurii sociale a locuitorilor actuali sau nou veniți în comună și slăbirea coeziunii locale au afectat participarea, continuitatea și energia vieții comunitare, până la punctul în care unele evenimente anuale sau tradiții au ajuns să nu se mai țină deloc, așa cum s-a întâmplat în 2026 cu Dihornița.

Pe zona rutieră, modernizarea nu a eliminat problema întreținerii: porțiuni importante de drum au continuat să ridice dificultăți, iar pe DC 55, între Fashion House și intrarea în Cernica, au reapărut în 2026 reclamații privind gropi serioase și avarii produse autovehiculelor.

Drumul DC 55 dintre Fashion House si intrarea in Cernica, plin de gropi. Localnicii reclama „cratere” si cer interventia autoritătilor

Din această perspectivă, etapa actuală si cele viitoare nu vor mai fi doar de construire, ci tot mai mult de coordonare, reparație, mentenanță și adaptare a infrastructurii la o comună aflată într-o creștere continuă.

Dezvoltarea comunei nu s-a limitat la drumuri și utilități, ci este vizibilă clar și în dezvoltarea infrastructurii educaționale, sportive și administrative prin  modernizarea, renovarea, extinderea și dotarea grădinițelor, școlilor și anexelor lor, inclusiv săli de sport și terenuri sportive, precum și construirea unei creșe, a unei săli de sport olimpice și a unei baze sportive multifuncționale.

În teren, se regăsesc în mod concret prin noua clădire a Școlii din Bălăceanca, dată în folosință în 2012, împreună cu sală de sport și parc, prin existența în comună a unor săli olimpice, terenuri multifuncționale și stadioane de fotbal, precum și prin modernizarea și dotarea fostei școli și a grădiniței din Căldăraru, spațiu scolar care a fost ulterior transformat în creșă începând cu septembrie 2023.

Reportaj despre scoala, invatatorii si satul Caldararu, Cernica. 1945 - 23-sep-1955 - prezent

În logica de consolidare a serviciilor publice locale se înscriu și noul sediu al primariei comunei Cernica, finalizat in 2021 precum și serviciul local de evidență a persoanelor, devenit funcțional încă din 2018.

Pe componenta culturală, în planurile locale de dezvoltare au figurat si modernizarea/extinderea așezămintelor culturale, inclusiv a Căminului Cultural din Cernica, semn că extinderea infrastructurii comunei a fost gândită nu doar în termeni edilitari, ci și educaționali, sportivi, administrativi și comunitari.

Un nou dispensar a fost deja finalizat in satul Tanganu si altul in satul Cernica este in constructie cu o data de finalizare necunoscuta.

Și transportul public ilustrează bine trecerea comunei de la o logică periferică, bazată ani la rând pe maxi-taxi, la o integrare tot mai puternică în rețeaua metropolitană de mobilitate.

În zona Cernica, vechile curse maxi-taxi spre Pantelimon și Cora au fost înlocuite, de la 1 ianuarie 2020, de linii regionale operate în sistem STB/STV, iar în anii următori rețeaua s-a diversificat și reașezat în jurul unor conexiuni mai clare cu Bucureștiul: linia 405 leagă Spitalul Bălăceanca de zona Pallady–Metrou Nicolae Teclu, linia 407 deservește relația Bălăceanca–Poșta–Pantelimon, linia 451 leagă Tânganu de Pantelimon, iar linia 472 asigură conexiunea spre Complex Titan și Metrou Nicolae Teclu;

În același timp, linia 406 a reprezentat legătura directă dintre Căldăraru și Pantelimon, până la suspendarea ei din 28 martie 2026, când traseul 472 a fost prelungit până la Căldăraru pentru a prelua o parte din fluxul de călători și fapt pentru care exista o mare nemultumire in randul calatorilor, mai ales a celor din Căldăraru.

Căldăraru pierde linia de autobuz 406 spre Pantelimon. Oamenii vor să fie întrebați ce doresc: Nicolae Teclu sau Pantelimon?

Aici apare și una dintre nemulțumirile cele mai vizibile ale ultimilor săptămâni: pentru o parte dintre locuitori, mai ales din Căldăraru, înlocuirea unei legături directe spre Pantelimon cu una orientată spre Nicolae Teclu nu a fost percepută ca un progres net, ci ca o schimbare discutabilă, pentru că a mutat centrul de greutate al deplasărilor zilnice către o altă direcție decât cea folosită tradițional pentru muncă, școală, spitale sau alte servicii.

În paralel, mobilitatea comunei este completată și de calea ferată pe relația Titan Sud h.m. – Oltenița, unde apar opriri la Tânganu h.c., Cernica h.c. și Căldăraru h., ceea ce înseamnă că satele comunei au astăzi nu doar acces rutier și autobuze regionale, ci și puncte de acces feroviar care sporesc conectivitatea locală și metropolitană. Totuși există zvonuri, care sperăm că nu se vor confirma, cu privire la suspendarea opririlor la halta Căldăraru.

Dezvoltarea cladirilor residențiale ale localnicilor sau a veneticilor a pus o presiune tot mai mare asupra mediului și asupra reperelor naturale care definesc identitatea locală. În zona Căldăraru au fost semnalate încă din 2013 degradări grave de mediu, cu excavări ilegale, deșeuri, pulberi, mirosuri. gunoaie aruncate necontrolat, etc.

În același registru, pădurea și lacul nu apar doar ca decor sau avantaj natural, ci ca spații aflate sub presiune. Pentru lacul Cernica este indicată o suprafață totală teoretică de 360 ha si una reala de doar 310-320 de ha.

Un aspect important al schimbării comunei este felul în care s-a modificat raportul locuitorilor cu Lacul Cernica. Dacă odinioară pescuitul pe lac era perceput ca o practică firească, deschisă comunității, în ultimii ani s-a conturat tot mai puternic sentimentul că accesul liber la această resursă s-a restrâns, pe fondul concesionării exploatării lacului începând din 2002 și al transformării lui dintr-un spațiu folosit în mod firesc de localnici într-unul controlat și exploatat în logica unui interes economic. doar pentru un grup restrans de beneficiari.

În același timp, au fost semnalate în mod repetat tensiuni legate de alungarea păsărilor de pe lac — lebede, pelicani, cormorani, pescăruși, lișițe sau rațe sălbatice — tocmai pentru că acestea se hrănesc cu aceeași resursă piscicolă, deși lacul și pădurea din jur fac parte dintr-un sit Natura 2000.

Pe fondul acestor transformări, au fost invocate tot mai des și nemulțumiri privind scăderea cantității de pește, reducerea sau dispariția unor specii autohtone și înlocuirea vechii relații dintre comunitate și lac cu una marcată de restricții, conflicte intre așa ziși paznici ai lacului și localnici și care au mers până la altercații fizice, sentimentul pierderii unei resurse locale care, în mod tradițional, era resimțită ca aparținând tuturor.

VIDEO DRONA - Imagini spectaculoase cu asfaltarea viaductului de pe autostrada A0 care traverseaza lacul Cernica. Aprilie-2026.

Cota apei lacului Cernica a scăzut cu peste 130 de cm. 7-nov-2024.

O clipa de...serenitate. Lebedele de pe lacul Cernica, asa cum nu le-ati vazut niciodata. 5-apr-2024

Saga existentiala a lebedelor de pe lacul Cernica.

Veste proasta pentru Gardienii Galaxiei ai lacului Cernica. Concurenta a sosit.

În ceea ce privește pădurea, presiunea construcțiilor și a amenajărilor a fost sesizată de mai mulți ani, iar în 2026 imaginea devine și mai neliniștitoare: zone întregi din Padurea Cernica sunt defrisate iar in Pădurea Căldăraru sunt sute de arbori rupți, doborâți sau smulși din rădăcină, pe fondul unor suspiciuni locale, al unor lucrări silvice autorizate și al unei stări generale de îngrijorare privind degradarea unui ecosistem forestier valoros protejat la nivel national si european ca sit Natura 2000 si a ideii ("trăznite" din punctul nostru de vedere) transformarii  a acestei paduri salbatice / naturale intr-un parc urban sub justificarea protectiei mediului.

Protejam padurea Caldararu - Cernica sau o transformam in parc de distractie ?! Parcul Natural Zero Waste.

VIDEO - Pădurea Căldăraru - Cernica se prăbușește sub ochii noștri: fenomen al naturii sau ceva mult mai grav?

Cum se taie masiv si "legal" Padurea Cernica? Video - Foto

Lacul Cernica, Iazul Cernica, Izlazul Cernica sau Land-ul Cernica !? Afaceri de milioane de euro.

Padurea si lacul Cernica aur este ?! Sau loc pentru picnic si vile este !?

Padurea Caldararu, Cernica, raiul PET-urilor si gunoaielor.

Taiem padurea Cernica dar plantam copaci in camp pentru asa-zisa Centura Verde a Bucurestiului.

Misterul din jurul „consultării publice” de la Cernica s-a lămurit: proiectul nu vizează Pădurea Căldăraru, ci un parc multifuncțional în satul Bălăceanca

Toate acestea arată că transformarea comunei nu trebuie înțeleasă doar în termeni de rețele, case și străzi, ci și prin presiunea exercitată asupra solului, apei, pădurii și marginilor naturale ale localității.

Există însă și o dimensiune mai puțin măsurabilă statistic, dar esențială pentru înțelegerea evoluției comunei: viața comunitară și culturală.

Imaginea unei localități în care fiecare sat avea cândva un cămin cultural funcțional, biblioteci, filme, baluri și forme regulate de participare colectivă la evenimente organizate privat sau public, sau concursuri școlare sau sportive intra-satești, contrastează puternic cu prezentul, în care dispariția sau stingerea unor tradiții este resimțită ca semn al unei schimbări mai profunde.

Faptul că, în 2026, Dihornița nu a mai avut loc pentru prima dată în memoria bătrânilor spune mai mult decât simpla pierdere a unui obicei: spune ceva despre slăbirea unor mecanisme de continuitate, de apartenență și de viață comună.

Lantul Amintirilor

Ultima Dihorniță din comuna Cernica nu a mai avut loc: Când Focul Purificator de Lasata Secului a fost Stins de „Legea Veneticilor”. 22-02-2026

Programul colindelor din fiecare sat al comunei Cernica. Sa ne pastram vie traditia.

În acest fel, imaginea completă a evoluției Cernicăi, din ultimele două decenii și până astăzi, nu este nici una exclusiv triumfalistă, nici una exclusiv critică.

Este imaginea unei comune care s-a dezvoltat puternic, care și-a extins mare parte din infrastructura esențială și și-a crescut evident nivelul de dotare și confort, dar care a intrat într-o etapă mai dificilă: aceea în care dezvoltarea trebuie continuată acolo unde mai există lipsuri, iar ceea ce s-a construit deja trebuie întreținut, reparat și administrat într-un context în care resursele publice nu sunt nelimitate, iar presiunile economice, bugetare și energetice sunt tot mai mari.

Tocmai de aceea, discuția despre viitorul comunei nu mai poate fi purtată doar în termenii „ce s-a făcut”, ci tot mai mult în termenii „cum se menține, cum se protejează și cum se duce mai departe” ceea ce există deja.

Suntem siguri ca puteti contribui la analiza de mai sus prin exprimarea opiniei Dvs. Portalul voxcernica.ro rămâne deschis pentru a găzdui aceste opinii și sau comentariile Dvs. Mai multe analize precum și mult mai multe detalii despre comuna Cernica, evoluția și istoria ei, pot fi regăsite în rubricile acestui portal.

În tabelele de mai jos sunt prezentate, în mod detaliat, datele statistice sintetizate în această analiză, astfel încât cititorii interesați să poată urmări mai clar distribuția populației pe sate, structura demografică, indicatorii privind locuirea și principalele caracteristici socio-economice ale comunei Cernica, așa cum rezultă din sursele statistice oficiale consultate.

Statistici Recensamant 2021 - Comuna Cernica:

Indicator
Populație totală comună	11871
Masculin	5821
Feminin	6050
Cel mai mare sat după populație	Sat Cernica – 3284
Cel mai mic sat după populație	Sat Poșta – 727
Cea mai numeroasă grupă de vârstă	50-54 – 1090
Pondere populație activă (%)	47.59
Pondere populație ocupată (%)	46.54
Pondere șomeri în populația activă (%)	2.21
Locuințe convenționale ocupate	3680
Clădiri total	3666

Localitate	Populație totală	Masculin	Feminin
Comuna Cernica (total UAT)	11871	5821	6050
Sat Cernica	3284	1594	1690
Sat Bălăceanca	3221	1586	1635
Sat Căldăraru	1384	680	704
Sat Poșta	727	359	368
Sat Tânganu	3255	1602	1653

Grupa de vârstă	Persoane	Pondere %
0-4	639	5.38
5-9	696	5.86
10-14	873	7.35
15-19	752	6.33
20-24	661	5.57
25-29	610	5.14
30-34	822	6.92
35-39	891	7.51
40-44	1014	8.54
45-49	1020	8.59
50-54	1090	9.18
55-59	487	4.1
60-64	595	5.01
65-69	598	5.04
70-74	473	3.98
75-79	277	2.33
80-85	205	1.73
85+	168	1.42

Indicator
Populație rezidentă totală	11871
Cu domiciliul în localitatea de recenzare	10833
Cu domiciliul în altă localitate din județul de recenzare - total	94
... din care urban	48
... din care rural	46
Cu domiciliul în alt județ - total	941
... din care urban	880
... din care rural	61
Cu domiciliul în altă țară	3

Indicator
Populație rezidentă totală	11871
Născuți în localitatea de recenzare	7582
Născuți în altă localitate din județul de recenzare - total	340
... din care urban	164
... din care rural	176
Născuți în alt județ - total	3888
... din care urban	2717
... din care rural	1171
Născuți în altă țară - total	61
... din care altă țară UE	30
... din care altă țară din afara UE	31

Etnie
Români	10678
Maghiari	5
Romi	372
Ucraineni	-
Germani	*
Turci	3
Ruși-Lipoveni	5
Tătari	-
Sârbi	-
Slovaci	*
Bulgari	*
Croați	-
Greci	-
Italieni	*
Evrei	-
Cehi	-
Polonezi	-
Ruteni	-
Armeni	-
Albanezi	-
Macedoneni	-
Altă etnie	8
Informație nedisponibilă	796

Limbă maternă
Română	11034
Maghiară	4
Romani	5
Ucraineană	-
Germană	*
Turcă	3
Rusă	11
Tătară	-
Sârbă	-
Slovacă	*
Bulgară	*
Croată	-
Italiană	*
Greacă	-
Cehă	-
Polonă	-
Ruteană	-
Armeană	-
Albaneză	-
Macedoneană	-
Idiș	3
Altă limbă maternă	8
Informație nedisponibilă	797

Religie
Ortodoxă	10786
Romano-catolică	15
Reformată	5
Penticostală	30
Greco-catolică	-
Baptistă	7
Adventistă de Ziua a Șaptea	81
Musulmană	14
Unitariană	-
Martorii lui Iehova	8
Creștină după Evanghelie	*
Creștină de Rit Vechi	20
Evanghelică luterană	-
Ortodoxă sârbă	*
Evanghelică română	-
Evanghelică C.A.	-
Mozaică	-
Armeană	-
Altă religie	*
Fără religie	22
Ateu	13
Agnostic	13
Informație nedisponibilă	853

Indicator
Populație rezidentă totală	11871
Populație activă total	5650
Populație ocupată total	5525
Șomeri total	125
Populație inactivă total	6221
Elevi/studenți	2284
Pensionari	2270
Casnice	649
Întreținuți de alte persoane	678
Întreținuți de stat/organizații private	60
Întreținuți din alte surse	51
Altă situație economică	229

Sector
Populație ocupată total	5525
Agricultură/silvicultură/pescuit	679
Industria extractivă	7
Industria prelucrătoare	683
Energie electrică/termică, gaze	74
Apă/salubritate/deșeuri	104
Construcții	505
Comerț și reparații auto	1140
Transport și depozitare	219
Hoteluri și restaurante	102
Informații și comunicații	335
Intermedieri financiare și asigurări	44
Tranzacții imobiliare	17
Activități profesionale/științifice/tehnice	197
Servicii administrative și suport	158
Administrație publică/apărare/asigurări sociale	362
Învățământ	165
Sănătate și asistență socială	571
Spectacole/cultură/recreere	50
Alte activități	113

Indicator
Clădiri total	3666
Clădiri cu locuințe convenționale	3655
Locuințe convenționale total	4836
Locuințe convenționale ocupate	3680
Număr camere total	19209
Camere de locuit	19071
Camere folosite profesional/comercial	138
Suprafața camerelor total (mp)	305583
Suprafața camerelor de locuit (mp)	302728
Suprafața camerelor folosite profesional/comercial (mp)	2855

Grupa de vârstă	Persoane	Pondere %
50-54	1090	9.18
45-49	1020	8.59
40-44	1014	8.54
35-39	891	7.51
10-14	873	7.35

Etnie
Români	10678
Informație nedisponibilă	796
Romi	372
Altă etnie	8
Maghiari	5

Limbă maternă
Română	11034
Informație nedisponibilă	797
Rusă	11
Altă limbă maternă	8
Romani	5

Religie
Ortodoxă	10786
Informație nedisponibilă	853
Adventistă de Ziua a Șaptea	81
Penticostală	30
Fără religie	22
Creștină de Rit Vechi	20
Romano-catolică	15

 

Starea Civilă	Populație	Procent
Necăsatorit/ă	4,830	40.69%
Căsatorit/ă	4,809	40.51%
Văduv/ă	909	7.66%
Divorțat/ă	311	2.62%

 

Sector
Populație ocupată total	5525
Comerț și reparații auto	1140
Industria prelucrătoare	683
Agricultură/silvicultură/pescuit	679
Sănătate și asistență socială	571
Construcții	505
Administrație publică/apărare/asigurări sociale	362
Informații și comunicații	335

 

Set de date	URL
Pagina principală rezultate definitive RPL 2021	https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/
Tabel 1.03.2	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/05/Tabel-1.03_1.3.1-si-1.03.2.xls
Tabel 1.05.2	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls
Tabel 1.06.2	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/1.06_1.06.1-si-1.06.2.xls
Tabel 1.22	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/05/Tabel-1.22.xlsx
Tabel 2.02.2	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-2.02.1-si-Tabel-2.02.2.xlsx
Tabel 2.03.2	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-2.03.1-si-Tabel-2.03.2.xlsx
Tabel 2.04.2	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-2.04.1-si-Tabel-2.04.2.xlsx
Tabel 5.29	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2024/08/Tabel_5.29.xlsx
Tabel 5.30	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2024/08/Tabel_5.30.xlsx
Tabel 7.12	https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2026/02/RPL2021_Tabel-7.12.xlsx

 

A SE CITI SI:

• Mai departe