- Scris de Administrator Administrator
- Categorie: Istorie Locala Istorie Locala
- Creat: 01 Septembrie 2022 01 Septembrie 2022
- Accesări: 1328 1328
In cele ce urmeaza va prezentam un articol din ziarul "Informatia Bucurestiului" datat 7-octombrie-1961 (erata din imagine unde in mod gresit este specificata data de 8-octombrie-1961) si care relateaza stiri cu privire la descoperirea locului de la Caldararu,Cernica, ("la morti") unde a fost zidita Manastirea Iezărul-Vorniceasa, si de asemenea cu privire la descoperirea unei necropole feudale din secolul XVII (63 morminte) si a uneia din cele mai mari necropole neolitice din Europa de 369 morminte, de catre echipa de arheologi a Prof. Dr. Gheorghe Cantacuzino.
Acest articol a fost descoperit intre copertile cartii (click aici) "Un sat intr-o carte: Mărăcineni -Căldăraru" scrisă de avocatul Constnatin N. Popescu, invatator in Caldararu. Click foto mai jos pentru imagine marita.
"La marginea satului Caldararu, pe un pinten de deal inconjurat din trei parti de apa lacului Cernica, se afla un santier arheologic al Academiei R.P.R. condus de profesorul Gh. Cantacuzino, ajutat de studentul Petre Tomescu de la Facultatea de istorie.
In urma sapaturilor executate anul trecut, s-a descoperit locul unde a fost zidita manastirea Iezărul, a carei existenta o atesta documentele."
In pronaosul bisericii manastirii, arheologii au gasit cinci morminte cu sase schelete. Intr-unul din cele doua cavouri de caramida au fost descoperite osemintele ctitorei, vorniceasa Chiajna recunsocuta dupa inelul ei de aur sigilat purtand inscriptia "Chiajna vorniceasa" scrisa cu litere chirilice. Paleografia scrierii este cea folosita in secolul XVI si la inceputul sec. XVII. Langa osemintele vornicesei Chiajna s-au mai gasit un cercel de aur cu piatra de pe...., fragmente de ceramica turceasca si romaneasca. In celelalte morminte s-au gasit de asemenea monede datand din a doua jumatate a secolului XVI. Langa biserica arheologii au descoperit temeliile clopotnitei, zidurile si arcadele unui beci pentru pastrarea butoaielor cu vin (intrarea in beci se facea printr-o rampa in panta si nu prin trepte) si urmele unei locuinte anece. Dupa obiectele gasite, paleografia scrierii etc. si observatiile facute asupra straturilor de pamant, s-a stabilit ca acesta era intr-adevar manastirea a carei ctitora a fost vorniceasa Chiajna, sotia marelui vornic Cernica.
Sapaturile au continuat in vara lui 1960. De la zidurile manastirii s-au executat in continuare santuri care au dezvelit o necropola feudala incepand din primul deceniu al secolului XVII si continuand pana la mijlocul sec. XVIII. Pana cum, in aceasta necropola s-au descoperit 63 de morminte continand monede de bronz si argint din epoca feudala, cercei, inele de bronz si argint, cat si accesorii de imbracaminte.
Urme de mii de ani
Oare alte urme in aceste locuri nu se mai gasesc? - s-au intrebat arheologii. Si iata, sub ochii exersati ai arheologilor au inceput sa se dezvaluie si alte urme. Sub necropola feudala ei au descoperit o asezare a culturii bronzului timpuriu denumita Gina III. Erau resturile unor bordeie ale celor mai vechi indoeuropeni, seminomazi, veniti de la rasarit peste aceste locuri pe la 1800 î.e.n. Urme certeȘ locuinte-bordeie si vetre cu carbuni, arsura si fragmente ceramice.
Si acum veti vedea ultimele descoperiri facute in acest an. Iata o necropola datand din epoca neolitica. Este o necropola apartinand celei mai vechi faze a culturii Boian, datand de circa 3500 de ani inaintea erei noastre. Este cea mia vasta si mai veche necropola neolitica din Muntenia. In aceste morminte s-au gasit obiecte. Intr-un mormant s-au descoperit un ac de os cu maner perforat, care a putut sluji la coaserea blanurilor, doua inele de os si margele de scoica. In alte morminte s-a gasit cate o dalta mica de piatra slefuita. S-au mai descoperit un ac de os de cerb slujind la innadirea plaselor pescaresti, salbe cuprinzand podoabe din os sau scoica, margele, avand tipuri necunocute pana acum. In alte morminte s-au gasit vase lucrate manual si asezate la capatai. Scheletele din mormintele neolitice au orientarea vest-sudvest sau vest-nordvest.
Aceasta necropola neolitica datand in mileniul IV inaintea erei noastre,este una din descoperirile cele mai insemnate din tara noastra si chiar din Europa, unde necropole neolitice ata de vech sunt foarte rare.
Inscriptionat pe cruce: Manastirea Iezerul de Maici descoperita in 1960 de Academia RPR. Aici este altarul.
Pe santier, in afara conducatorilor santierului, i-am intalnit, se intelege, si pe lucratori. Sunt tineri din satele Caldararu si Cernica. Ei au capatat chiar si o oarecare experienta in domeniul sapaturilor arheologice. Dezvelirea unui bordei sau a unei vetre cu cioburi pictate pe ea, este destul de complicata si cere multa atentie si indemanare. Cu toate acestea, acesti lucratori se descurca bine si realizeaza cu succes degajarea vechilor monumente. Au invatat chiar si termenii uzuali ai diferitelor operatii din timpul sapaturilor arheologice."
C. MARTINIUC
Ziarul: "Informatia Bucurestiului" din 8 octombrie 1961
A se citi si:
S.O.S. Mortii si-au pierdut linistea. Sit-ul arheologic de la Caldararu in pericol.
Monumente istorice. Comuna Cernica
Orientarea mormintelor necropolei neo eneolitice de la Cernica. O noua abordare
Altele: Rubrica ISTORIE LOCALA
Notificare comentarii
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.